Retrospectivă 2025

Începem anul cu speranţa ca pacea, frumosul şi adevărul să sălăşluiască în lume şi în noi şi trecem în revistă câteva dintre subiectele care ne-au entuziasmat pe parcursul anului trecut.

Ana-Maria Cononovici, 06.01.2026, 17:40

La mulţi ani pentru acest an! Şi la mulţi ani sărbătoriţilor zilei de mâine! Începem anul cu speranţa ca pacea, frumosul şi adevărul să sălăşluiască în lume şi în noi şi trecem în revistă câteva dintre subiectele care ne-au entuziasmat pe parcursul anului trecut.

Anul trecut am urmărit iniţiative culturale, precum Festivalul Internațional de Film Ecoperformance ajuns la ediţia a V-a, în care filmul, artele performative și ecologia s-au reunit într-un cadru internațional, creativ și profund actual în Valea Jiului, am vorbit la Fundaţia Calea Victoriei cu creatoarea de kimono-uri româneşti, Laura Caraman, dar şi cu Sandra Ecobescu, Preşedinta Fundaţiei Calea Victoriei, despre programele tot mai variate realizate aici. Am făcut un popas la Clubul de teatru, din Bucureşti, unde am povestit cu actorul Răzvan Roxin, iniţiatorul proiectului, şi am descoperit că poţi avea succes şi ca „actor, fără voce”.

Octavian Iacob, regizorul filmului, „Dragoste fără cuvinte”, ne-a vorbit despre filmul care reuneşte actori profesionişti şi actori selectaţi dintre persoanele cu deficienţe de auz.

“După succesul scurtmetrajului, nominalizarea la Cannes şi premiile pe care le-a câştigat internaţional, am luat hotărârea împreună cu Asociaţia surzilor să-l facem lungmetraj, să poată ajunge la mai multă lume şi să aibă, de ce nu, poate un succes de public. Să încercăm un film românesc atipic, un film de dragoste, un film în care să nu folosim un limbaj licenţios, un film în care să scoatem în evidenţă chiar şi latura sensibilă, poate şi multiculturalismul de care ar trebui să dăm dovadă şi, mai ales, să tregem un semnal de alarmă că persoanele surde există printre noi şi au nevoie şi de susţinerea noastră şi mai ales de înţelegere. Este un film de dragoste, dar şi un thriller în acelaşi timp şi sper să vă distraţi la el!”

Nu am părăsit nici progresele tehnologice, rămânând cu ochii pe iniţiatorii de evenimente şi pe creatorii din domeniu. Astfel, am fost alături de prima ediţie CyberSea Festival, desfăşurată anul acesta în iulie, pe litoral. Fraga Ţariuc, preşedinta Women 4Cyber, ne-a prezentat evenimentul, care a reunit la malul mării tineri dornici de aerolosi şi ştiinţă, deopotrivă. Am fost alături de Google România, la aniversarea a 15 ani pe piaţa românescă şi l-am cunoscut pe creatorul Chitarei Smart, la un târg de inteligenţă artificială, Go-Tech, din Bucureşti. Doru Alexandru Radu, ne-a arătat ce poate face această chitară:

 „Acesta e primul layer, iar ceea ce auziţi este rezultatul: am înregistrat întâi beat-ul şi apoi armonia şi acum pot să mă joc pe aceste note, să exersez gamele, să pot să creez un solo, cam asta face chitara SMART. Una dintre funcţiile chitarei SMART. Mai avem efecte: chorus, delay, river, octiver, avem conectivitate bluetooth, putem să facem streeming de backing track-uri dn telefon pe boxele chitarei şi multe alte funcţionalităţi: metronom, tuner, pedală… şi aşa mai departe.”

La început de an, am semnalat turneul ce a purtat numele de „Drumul Libertății”. La împlinirea a 35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 și a ideii de libertate, violonista Diana Jipa și pianistul Ştefan Doniga au pornit într-unul dintre cele mai ample și mai importante proiecte de promovare a culturii române la nivel mondial, prin care artiştii au adus României primul Record Guiness pentru „cel mai rapid turneu de concerte pe toate continentele”. În octombrie anul trecut, am revenit alături de artişti, fiindcă au pornt-o iar în jurul lumii, în turneul Musica Prohibita. Ștefan Doniga ne-a împărtăşit:

“A fost un turneu pe care de data aceasta l-am dedicat unui subiect cât se poate de serios, împlinirea a 80 de ani de la încheierea Holocaustului și a celui de al doilea Război Mondial, ca semn că arta nu e doar divertisment, ci face parte din adevărul societăţii actuale. Au fost creaţii semnate de compozitori care au suferit diverse forme de persecuţie, de-a lungul vieţii lor, şi pe care le-am purtat în jurul lumii, în oraşe care găzduiesc sedii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, de asemenea, simbolic, pentru lupta care se desfăşoară la nivel mondial împotriva a ceea ce înseamnă persecuţie sau opresiune.”

Iar Diana Jipa a precizat: “De data aceasta am fost în oraşele care au sedii ONU. Astfel am fost la Geneva, la Viena, la Nairobi, la Brisbane, unde este un sediu destinat populațiilor băştinaşe, dar  şi la New York. Acest demers l-am făcut pentru a ilustra proiectul nostru Musica Prohibita, care este dedicat compozitorilor care au fost oprimaţi de regimurile totalitare. Aceste concerte au fost primite cu entuziasm, cu empatie.”

Tot în jurul lumii, dar pe bicicletă şi ducând cărţile lui Radu Tudoran, au ajuns şi Gabriel Bota şi Rudolf Nyari, doi dintre organizatorii Festivalului de Carte Transilvania – care are loc în fiecare toamnă la Cluj. Inspirați de romanul ”Toate pânzele sus” de Radu Tudoran, cei doi au plecat într-o călătorie, cu bicicletele, în Țara de Foc, pe insula Capul Horn.

Am redescoperit apifitoterapia, ca fiind din nou în tendinţe, dar şi valoarea alimentară a tărâţelor.

Vă promitem ca şi anul acesta să căutăm pentru dumneavoastră subiecte interesante şi interlocutori incitanţi.