Roboţii pentru educaţie!
Ana-Maria Stancu este CEO al Bucharest Robots – primul start-up din România dedicat roboților umanoizi și roboților de servicii, fondatoare a RoboHub – un centru de învățare în domeniul roboticii și programării, în special pentru copiii din grupurile vulnerabile, dar și pentru restul copiilor sau adulților interesați și membru în Board-ul euRobotics – rețeaua europeană de robotică civilă.
Ana-Maria Cononovici, 23.12.2025, 16:16
Ana-Maria Stancu este CEO al Bucharest Robots – primul start-up din România dedicat roboților umanoizi și roboților de servicii, fondatoare a RoboHub – un centru de învățare în domeniul roboticii și programării, în special pentru copiii din grupurile vulnerabile, dar și pentru restul copiilor sau adulților interesați și membru în Board-ul euRobotics – rețeaua europeană de robotică civilă. Are o experiență de peste 20 de ani în domeniul ONG și al monitorizării politicilor publice din România. A inițiat, alături de alte organizații în domeniu, Coaliția pentru Educație Digitală în Romania și se implică activ în elaborarea politicilor publice în domeniul noilor tehnologii şi a răspuns pentru Radio România la o serie de întrebări de actualitate: Sunt roboţii şi aducătorii soluţiilor pe piaţa muncii? Există pericole? Care este dezvoltarea acestui sector azi şi ce se preconizează?
Cum a pornit pe acest drum? Ana-Maria Stancu:
“Cred că era în 2018 când am participat la Forumul European al Roboticii, care se ţinea atunci în Amsterdam. Şi, văzând tot ce arăta lumea acolo, a fost momentul în care am simţit că noi trăim cumva în Evul Mediu şi că tot ce vedeam acolo este atât de departe de ce avem noi în România. Şi urma o iniţiativă a euRobotics, această Reţea de robotică europeană, Săptămâna Europeană a Roboticii. Şi mi-a plăcut ideea asta şi ţin minte că atunci m-am rugat de un prieten care avea o companie, să îmi cumpere doi roboţi şi m-am rugat de Elisabeta Moraru, de la Google, să îmi dea doi ochelari VR, din carton, care sunt foarte accesibili şi mai aveam eu o cameră VR 360 de grade şi le-am pus pe toate într-o valiză şi din săptămâna respectivă am început să merg prin câteva şcoli şi să arăt copiilor. Ideea era: dacă copiii din Bucureşti nu văd aşa ceva şi nu sunt obişnuiţi cu aşa ceva, copiii din alte oraşe, sate, ce şanse au să aibă acces la aceste tehnologii? Şi acuma că vorbesc după atâţia ani, astăzi s-au schimbat destul de mult lucrurile. Adică avem iniţiative la nivel local, cam în toate judeţele există cel puţin două-trei echipe de robotică care participă în Campionatul FTC, First Tech Challenge.”
Provocarea pare de a învăţa cadrele didactice cu noile tehnologii, pentru că, din păcate, există o mare inerţie în sistemul şcolar românesc, iar acum ritmul descoperirilor e foarte mare şi nici curricula , de exemplu, în liceu, nu a mai fost schimbată de 11 ani. Am aflat de la interlocutoarea noastră că roboţii pe care îi are sunt parte integrantă din echipă şi ajută la instruirea elevilor şi profesorilor, deopotrivă:
“Am vreo cinci roboţi umanoizi, în birou, un robot de dezinfecţie şi mulţi, mulţi roboţi mai mici educaţionali. Câteodată, trebuie să recunosc că atunci când nu suntem în “Săptămâna verde”, sau “Săptămâna altfel”, când avem vizite ale şcolilor, îi deschid din când în când, că uit. Fiecare are propria personalitate: îl avem pe Escu, care este mai mare, e Amelia, mai avem unul care are tăvi şi este Monica.”
Ana-Maria Stancu ne-a spus că meseriile sunt însă, în continuare, sigure:
“CEO-ul , şeful de la NVIDIA, NVIDIA care face cipurile care fac inteligenţa artificială să se mişte, şi el a zis că în primul rând ar trebui să învăţăm fizică şi matematică, pentru că sunt chestii foarte palpabile, în lumea reală, după care a zis că meseriile vor fi viitorul, pentru că, într-adevăr, oricât ar avansa roboţii acum şi probabil aţi văzut pe internet videoclipuri care ne arată că roboţii fac de toate; luaţi-le mai rezervat, pentru că nu este chiar cum vedem pe internet. Ce vedem noi pe internet sunt filmări în mediu controlat. Ce înseamnă asta? Înseamnă că robotul acela a fost antrenat în acel spaţiu, a făcut mişcarea aia de o mie de ori, până când le-a ieşit lor să o pună pe internet.”
Şi pentru că mediul digital abundă de filmuleţe prin care ni se transmite că vin roboţii şi că vor începe să gândească în locul nostru şi să ne înlocuiască, Ana-Maria Stancu a explicat:
“Cei de la ChatGPT, îi dăm pe ei ca exemplu că foloseşte toată lumea, dar şi celelalte AI generative funcţionează la fel. Se numesc AI generative pentru că generează. Cei de la ChatGPT au făcut o bază de date foarte mare cu documente, cu milioane de documente şi acest algoritm trece prin ele şi face un fel de statistică. Practic ne zice că dacă apare cuvântul “radio”, cel mai frecvent cuvânt lângă cuvântul “radio” este “invitat”. Şi lângă cuvântul “invitat”, cel mai probabil şi mai des folosit cuvânt este “femeie”. Noi când îi scriem “zi-mi ceva despre o emisiune la radio”, el zice la radio este invitată o femeie”. De ce? Pentru că calculează probabilităţi.”
În România există “Coaliția pentru Educație Digitală”, care se implică activ în elaborarea politicilor publice în domeniul noilor tehnologii. Au fost astfel realizate instruiri pentru angajați ai instituțiilor publice în domeniul comunicării cu cetățenii, un ghid de comunicare al autorităților publice cu cetățenii şi alte iniţiative care schimbă încet, dar sigur, ritmul Transformării Digitale din ţara noastră.
