Top poveşti de viaţă descoperite în 2021
La mulţi ani, 2022! Bine v-am regăsit la prima rubrică România la ea acasă de anul acesta. Începem anul trecând în revistă câteva dintre poveştile fascinante, pe care le-am descoperit în 2021.
Ana-Maria Cononovici, 04.01.2022, 16:30
La mulţi ani, 2022! Bine v-am regăsit la prima rubrică România la ea acasă de anul acesta. Începem anul trecând în revistă câteva dintre poveştile fascinante, pe care le-am descoperit în 2021.
Am însoţit în şcoli programul de educaţie nutritivă Gustă cu atenţie, bucură-te de moment, iniţiat în urma identificării unei tendinţe globale în rândul tinerilor de a alege gustările în locul meselor consistente sau de a se feri de ele, la polul opus, de frica îngrăşării. Florentina Baloş, ambasador Gustă cu atenţie. Bucură-te de moment ne-a spus:
Gustă cu atenție. Bucură-te de moment este despre mâncatul cu atenţie, intenţie şi despre cum ne putem concentra asupra prezentului, ca să simţim cu adevărat gustul mâncării şi să ne bucurăm de ea, pentru că gustările fac parte din viaţa de zi cu zi. Este un proiect al Asociației Sută la Sută Românesc lansat, în parteneriat cu ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) şi cu 5 licee din București. Studiile au arătat că tinerii preferă gustările alimentelor consistente şi atunci întrebările Ce mâncăm?, De ce mâncăm? şi Cum mâncăm? rămân cumva fără răspuns, pentru că se mănâncă haotic, nu ştim ce mâncăm, de multe ori, pentru că nu toţi ştim ce scriu etichetele, dacă nu ne-am documentat. Iar baza proiectului este informarea şi educarea.
Un alt proiect realizat cu mult suflet ne-a purtat în comuna Augustin, din judeţul Braşov, în sudul depresiunii Baraolt. O comună cu 1900 de locuitori, mulţi foarte săraci şi jumătate de etnie romă, unde doi învăţători au pus bazele proiectului Edubuzz sau autobuzul educaţional. Natalia Ginghină și Adrian Secal sunt învățătorii care au creat Edubuzz, un proiect caritabil pentru care și Simona Halep și-a donat ziua de naștere. Adrian ne-a spus despre Edubuzz că:
Este un fel de after-school. Ne-am gândit la un spaţiu care să fie în afara şcolii şi cât mai aproape de copii, astfel încât ei să aibă posibilitatea de a rămâne după şcoală. Sunt mulţi copii care nu sunt înscrişi la şcoală sau care nu mai frecventează cursurile. E o comunitate în care abandonul e destul de ridicat şi absenteismul şcolar şi sunt destul de mulţi copii care nu participă la cursuri. Şi de asta am zis să oferim posibilitatea şi acestora să poată să continue şcoala sau să înveţe, că poate unii chiar nu au făcut deloc şcoaă până acum.
Iar Natalia a completat: Ideea a venit din nevoia de a petrece mai mult timp cu copiii, decât petreceam deja la şcoală şi de a le oferi mai multe activităţi împreună. Dar după ce am construit autobuzul şi am găsit această locaţie, autobuzul nu mai este doar pentru copii care sunt în şcoală, ci este şi pentru copiii care nu frecventează şcoala, din anumite motive. Este un after-school, dar nu doar after-school, este şi school…, devine un loc de şcoală.
Fabrica HORA, din Reghin, cea mai mare producătoare de instrumente muzicale din lemn din Europa, a aniversat în acest an 70 de ani de la înfiinţare. Deşi pandemia a adus schimbări în ceea ce priveşte comenzile de instrumente muzicale, fabrica a reuşit să scoată pe piaţă, în perioada de pandemie, trei noi produse, dovedind că pasiunea menţine un suflu tânăr.
Dorin Man, director tehnic,ne-a povestit: Fabrica noastră a dezvoltat trei linii mari de producţie: o linie de chitară, (Cade: tot ceea ce înseamnă chitară, o varietate foarte mare – mărime 1/4, până la 4/4 şi într-o diversitate foarte mare, adică este vorba de speciile lemnoase utilizate, de calitate, de structură, tot ceea ce înseamnă registru.) O altă linie e linia de instrumente cu arcuş: viori, viole, violoncei, contrabaşi, şi eventual alte instrumente cu arcuş, cum ar fi psalterul. Această linie produce o gamă largă de instrumente cu arcuş, iar când zic gamă largă mă refer tot la speciile lemnoase, structură, culori şi calitate. Avem diferite calităţi pentru toate instrumentele, pornind de la începători, avansaţi, profesionişti, maeştri. O a treia linie care a fost creată cu scopul de a mari diversitatea datorită contextului pieţei internaţionale, este linia de instrumente etno. (Cade: Instrumentele etno sunt instrumente specifice anumitor comunităţi. Aici apare exemplul Balalaika, pentru Rusia, Domra, pentru Rusia, Psalter, Germania, Bouzouki, irlandez, mandoline, naiuri, naiuri româneşti, naiuri peruane, instrumente muzicale pentru persoane cu dizabilităţi. În acest context, având în vedere că pandemia a redus cumpărarea de instrumente muzicale de tipul ghitare sau viori, unde aveam şi o concurenţă puternică, Asia, am încercat să dezvoltăm linia de instrumente etno.) În felul acesta am dezvoltat încă trei produse, cum ar fi cajonul, un instrument de percuţie, apoi vioara cu goarnă, care este specifică zonei Bihorului şi am îmbunătăţit chitare electrice. Am scos pe piaţă două tipuri de chitare electrice solo.
Tot la poveşti cu oameni care sfinţesc locul se încadrează şi aceea a jurnalistei şi scriitoarei Janneke Vos de Groot, originară din Olanda, care s-a stabilit în ţara noastră în urmă cu 15 ani, împreună cu soţul ei. Pasionaţi de viaţa în natură şi de caii islandezi, cei doi s-au sabilit în satul Oarba de Mureş, în oraşul Iernut şi au reuşit să trăiască în natură şi să dezvolte chiar şi turismului rural în zonă. Janneke Vos de Groot a scris şase cărţi despre România, mai ales despre zona în care s-au stabilit, aşa că a tentat mai mulţi turişti să vină să ne cunoască ţara. Iar, după cum ne-a povestit, atunci când vin în zonă, îi duce pe vizitatori pe peste tot:
De obicei mă duc cu ei până la Braşov, la Cluj, oraşe frumoase, dar după aia când îi întreb ce v-a plăcut cel mai mult, ei totdeauna zic: viaţa de la Oarba de Mureş, la ţară, să vedem cum lucrează şi trăiesc oamenii simpli. Şi de obicei, femeile din sat fac o ciorbă de zarzavat şi pregătesc altă mâncare românească pentru grupul de musafiri şi asta dă o atmosferă foarte deosebită. Nici Casa Poporului nu este atât de populară pe cât e prânzul la Oarba de Mureş!
Sunt poveşti multe, poveşti strânse cu drag pentru a vă însenina ziua! Şi asta promitem să facem şi anul acesta!
