Zilele Maramureşului
Cea de-a doua ediţie a Zilelor Maramureşului s-a desfăşurat în perioada 6-8 mai anul acesta în mai multe instituţii din Baia Mare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 15.05.2016, 09:48
Cea de-a doua ediţie a Zilelor Maramureşului s-a
desfăşurat în perioada 6-8 mai anul acesta în mai multe instituţii din Baia
Mare. Tradiţii, muzică şi gastronomie populară i-au invitat pe vizitatori să le
cunoaştem în amănunt la ele acasă. De această dată, în Maramureş, unde sunt
sărbătorite costumul popular, prin paradă de prezentare şi ateliere de cusut şi
pictură pe material textil, tradiţiile culinare, prin degustări de produse
tradiţionale şi folclorul zonei, prin participarea mai multor artişti populari.
Astfel, la Muzeul de Mineralogie Victor Gorduza
s-au prezentat lucrări despre ariile naturale protejate, biodiversitate,
geodiversitate şi despre reprezentarea Reţelei Natura 2000 în Transilvania. La
Palatul Administrativ Baia Mare, cadre universitare, cercetători, muzeografi şi
etnologi au vorbit despre portul tradiţional, despre simbolistica acestuia şi
despre caracteristicile portului din Maramureş.
Dana Buzura Gagniuc, purtător de cuvânt la
Consiliul Judeţean Maramureş, ne-a spus cum s-a desfăşurat ediţia din acest an: În acest an toată manifestarea s-a derulat sub semnul costumului
tradiţional, pentru că, pentru prima oară, în acest an s-a legiferat
sărbătorirea costumului naţional. Şi s-a început cu un simpozion dedicat
acestei zile. A doua zi de manifestări a fost concentrată toată activitatea în
Muzeul Satului din Baia Mare, unde am avut un festival al dacilor liberi şi o
serie de tradiţii şi obiceiuri din satele maramureşene. S-a putut vedea o nuntă
tradiţională ca la Groşii-Ţibleşului, au fost demonstraţii de gătit, a fost
spectacol de dimineaţa până seara, am avut şi un târg al meşterilor populari şi
un târg de minerale, ştiut fiind că Maramureşul este o zonă minieră şi cu o
tradiţie deosebită în acest sens.
Organizatorii, Muzeul de Etnografie şi Artă
Populară Maramureş şi Consiliul Judeţean Maramureş, au gândit acest eveniment
în două etape; o primă parte care s-a desfășurat la Consiliul Judeţean
Maramureş, a doua parte fiind în Muzeul Satului.
Unul dintre momentele de atracţie a Zilelor
Maramureşului, desfăşurat la Muzeul Satului, l-a reprezentat Festivalul dacilor
liberi. Vine cu detalii Dana Buzura Gagniuc, purtător de cuvânt la Consiliul
Judeţean Maramureş: Festivalul dacilor liberi este o
manifestare în care se readuc pe tapet tradiţiile de acum 2000 de ani; olăritul
ca acum 2000 de ani, ţesutul, confecţionarea zalelor. Sunt un grup de istorici
din Baia Mare şi Cluj care vin îmbrăcaţi în costume ca pe vremea dacilor şi
care fac aceste demonstraţii de meşteşuguri şi, de asemnea, ca un punct de
atracţie pentru copii, prezintă luptele dintre daci şi romani.
Ce alte momente au fost evidenţiate, ne-a spus tot
Dana Buzura Gagniuc, purtător de cuvânt la Consiliul Judeţean Maramureş: Nunta tradiţională! În Maramureş, în satele arhaice, nunta încă se mai
desfăşoară cu ritualul specific. Am avut sâmbătă nunta din Groşii Ţibleşului,
deci din zona Lăpuşului, iar duminică am avut nuntă tradiţională ca la Petrova,
deci două obiceiuri diferite, costumaţii diferite. În primul rând diferă
costumele, în al doilea rând, zona Groşii Ţibleşului, este o zonă cu o uşoară interferenţă
de Bistriţa, diferă muzica, diferă strigăturile de nuntă, pentru miri şi
mireasă. De asemenea, din zona Petrova, s-a venit cu obiceiul jucatului găinii,
care a fost spectaculos, cu colaci împodobiţi altfel, cu steagurile împodobite
altfel, cu mireasa care are un alt fel de voal. Hora diferă, dacă la Groşii
Ţibleşului este joc de doi la nuntă, la Petrova este şi joc roată, horă.
Alt reper al culturii locului s-a manifestat prin
demonstraţii de gătit tradiţional ale gospodinelor maramureşene, iar
gospodăriile din Muzeul Satului au fost toate animate de momente artistice,
ne-a mai spus interlocutoarea noastră:
S-au gătit sarmale, s-a gătit balmuş (mâncarea
principală a ciobanilor, constând din mămăliga servită cu lapte, brânză, caş,
urdă, cu jintiţă dulce sau acră), s-au gătit gogoşi ca în Maramureş. De
asemenea, fiecare gospodărie din Muzeul Satului a fost populată cu câte un
grup. Am avut grupul de copii de la Palatul Copiilor, care au avut ateliere de
meşteşuguri, cusut, cioplit, pictură pe sticlă, şi a fost extrem de populată
acea curte. De asemenea, am avut o curte cu elevii de la Şcoala Populară de Artă,
din Baia Mare, care au avut câte un spectacol foarte consistent de muzică
populară. În paralel, la o scenă amenajată în Muzeu, toate formaţiile şi toate
ansamblurile prezente au susţinut momente artistice. Sâmbătă seara a fost o
paradă a portului popular, pe străzile municipiului Baia Mare.
La manifestările organizate cu ocazia Zilelor
Maramureşului au fost prezenţi mulţi invitați, atât din Maramureș, cât și din
București, Cluj Napoca, Zalău și Satu Mare, care fie au prezentat lucrări
științifice, fie s-au bucurat doar de aspecte din viaţa localnicilor prezentate
aici.
