1989 şi refacerea spiritului democratic societal

Anul 1989 a marcat atât istoria României, cât şi a întregului continent european.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Monica Chiorpec, 26.06.2019, 13:43

Anul 1989 a
marcat atât istoria României, cât şi a întregului continent european. Deschiderea
graniţelor, căderea Zidului Berlinului, care a însemnat şi sfârşitul Războiului
Rece, dar şi valul de proteste de mare amploare au avut ca urmare căderea
regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est. În România, spre deosebire
de celelalte ţări din fostul bloc sovietic, ruptura de comunism s-a produs cu
preţul a peste o mie de vieţi. Societatea românească, devenită democratică după
decenii de represiune ideologică, şi-a găsit cu greu resursele necesare pentru
a recupera ecartul faţă de Occident, prin conştientizarea şi asumarea trecutului
sub un regim totalitar.

Institutul
Francez din Bucureşti a găzduit dezbaterea 1989. Punct de cotitură, cu scopul
de analiza situaţia societăţii europene de astăzi. Apelul la memorie pare,
însă, greu de realizat, mai ales în rândurile tinerilor români. Elena Calistru,
preşedintele ONG-ului Funky Citizens, explică acest fapt:

Uitându-mă la tinerii cu care lucrăm noi în zona de educaţie civică,
vreau să vă spun că nu este vina lor că nu au avut parte de educaţie despre
istoria recentă, suficient de acoperitoare, astfel încât să compenseze faptul
că nu au trăit acele vremuri. Noi poate că trăim cele mai bune dintre vremurile
posibile, însă pentru mulţi dintre tinerii cu care noi lucrăm nu este suficient,
pentru că nu au termen de comparaţie. Atunci, pe ei cred că îi vom pierde, dacă
nu facem ceva. Putem să îi găsim în faţa unui laptop, în care au făcut un
videoclip prin de ură şi de discriminare.

Fluxul de
informaţii parvenite publicului larg prin intermediul Internetului extinde
mass-media în mediul virtual, în care mesajele transmise devin tot mai greu de
controlat. Asaltul de fake news pare să fi luat pe nepregătite atât
societatea occidentală, cât şi pe cea românească. În afară de fenomenul răspândirii
ştirilor false, tot mai întâlnit în ultima vreme, mass-media se confruntă, fără
precedent, şi cu efectele nedorite pe care informaţiile le pot avea asupra
conştiinţei societăţii democratice. Cu detalii, Liviu Tofan, jurnalist care a
lucrat, în perioada comunistă, în cadrul secţiei române a Radio Europa Liberă:

În relaţie cu populismul, ar trebui să fim iarăşi mai atenţi la nuanţe,
pentru că, în multe ocazii, media, mai ales atunci când are un accent comercial
foarte puternic, cum este în România, au tendinţa de a prezenta lucrurile
într-un mod critic sau chiar negativ. Este exact metoda pe care o folosesc
populiştii atunci când vor să creeze emoţii negative şi proiectează pericole
care, de fapt, nu există. Cum se întâmplă şi în cazul terorismului, când presa
este complicele fără voie al teroriştilor, prin promovarea terorii.

Cu toate acestea,
societatea democratică de astăzi pare să aibă o capacitate tot mai puternică de
a discerne. Românii, în calitatea lor de cetăţeni ai Uniunii Europene, se lasă
tot mai puţin influenţaţi de discursul politic şi îşi analizează poziţia în
raport cu ceilalţi europeni.

Elena Calistru: Oamenii sunt interesaţi de subiecte care merg dincolo de viaţa lor
imediată, de portofelul lor şi de banii disponibili de pe o zi pe alta. Acesta
este adevărul, că societatea se schimbă şi se uită puţin mai departe. Problema
este că societatea a luat-o cu ceva paşi înaintea clasei politice, iar acea
distanţă se adânceşte, creşte. Societatea se schimbă şi se schimbă în bine, aş
spune eu. Niciodată nu am avut mai mulţi oameni educaţi pe lumea asta.

După criza
economică, euroscepticismul a devenit principala ameninţare cu care se confruntă
Uniunea Europeană. Uneori, acest scepticism este
acompaniat de dorinţa de a păstra suveranitatea şi identitatea naţiunilor
europene în detrimentul unui stat federal european. Societatea românească,
însă, pare să nu se alinieze acestei tendinţe.

Politologul Robert Adam
explică: De ce nu prinde în mod substanţial
discursul eurosceptic în România? Pentru că merge strict pe contrasensul
etosului naţional românesc. Cu alte cuvinte, toată naraţiunea care fondează
naţiunea română de la 1848 încoace este una modernizatoare şi de aliniere la
Occident. Noi nu avem, ca în Ungaria, ca în Polonia, ca în alte părţi, ce
contrapune. Am avut şi noi momente de balans spre identitar, dar nu s-au
terminat deloc bine. În consecinţă, pentru a face popular acest discurs,
trebuie să mergi în contra a ceea ce oamenii au învăţat la şcoală, în familie,
şi care de multe ori este fals, îngroşat. Dar acesta este motivul fundamental.

Dincolo de
motivele desprinse din istoriografie sau din cercetările sociologice,
societatea românească pare tot mai conştientă de valorile europene şi
democratice care o definesc. La peste zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană,
încrederea în blocul comunitar era în creştere, conform unui Eurobarometru realizat
în anul 2017.