Angajaţii români şi orele suplimentare

Analizată şi în România, în ultima vreme, epuizarea sau sindromul burn-out este strâns legată de fenomenul muncii excesive fie prin efectuarea de ore suplimentare în cadrul serviciului, fie chiar în cadrul normei obişnuite de lucru.

Christine Leșcu, 28.02.2018, 14:30

Analizată şi în
România, în ultima vreme, epuizarea sau sindromul burn-out este strâns legată
de fenomenul muncii excesive fie prin efectuarea de ore suplimentare în cadrul
serviciului, fie chiar în cadrul normei obişnuite de lucru. În România, oricum,
săptămâna de lucru are mai multe ore decât media UE: conform datelor European Working Conditions Survey (EWCS) din 2016, peste
35% din angajaţii români munceau mai mult de 40 de ore pe săptămână în timp ce
media europeană era de 23%. Cu toate acestea, pentru unii angajaţi români
efectuarea şi plata orelor suplimentare e un miraj: pentru unii înseamnă
mărirea unui venit destul de bun oricum, pentru alţii înseamnă garanţia unui
trai decent pe care salariul lor modest nu-l pot asigura. Pentru ambele
categorii, însă, suplimentul de muncă şi efort duce la probleme de sănătate şi
la drame personale. Dragoş Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie
şi Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea din Bucureşti, ne descrie efectele
epuizării prin muncă. Orele
suplimentare constituie un stresor sau un factor de stres emoţional,
psihologic. Ca orice stresor care acţionează mai mult timp, expunând persoana
mult timp la stres, duce în mod direct la afecţiuni ireversibile. O parte din
ele sunt afecţiuni mentale, cum ar fi sindromul burn-out care duce direct la
depresie. Apar şi afecţiuni ireversibile ale sănătăţii fizice, cum ar fi cele
cardiace: hipertensiune sau infarct miocardic.

În România, conform legii, orele suplimentare pot fi cerute de
angajator sau chiar angajatul se poate oferi voluntar să le efectueze în
anumite limite: să nu depăşească o jumătate de normă peste norma de bază a
angajatului. Peste cele 40 de ore de lucru săptămânale mai pot fi prestate încă
20 de ore suplimentare. Ele pot fi compensate fie prin acordarea de ore sau
zile libere, aşa cum se discută acum, fie prin plată efectivă, variantă la care
au recurs multe companii din Româna. Printre aceste se află şi societatea
Daewoo Mangalia Heavy Industries, cea care administrează şantierul naval din
Mangalia. Acolo, în 2016, salariaţii au efectuat aproximativ un milion de ore
suplimentare, potrivit sindicatului lucrătorilor. Marin Florian, fost lider de
sindicat, în prezent pensionar, şi-a amintit că se lucra de dimineaţa până
seara, chiar şi la sfârşit de săptămână. De fapt, toţi salariaţii care se
considerau apţi şi doreau să efectueze ore suplimentare o făceau,spune
Marin Florian. Au fost şi
situaţii când unii salariaţi, dintre cei care n-are fi dorit să efectueze orele
suplimentare, nu le efectuau. Dar aceştia erau foarte puţini, tocmai pentru că
salariaţii ştiau că prin efectuarea acestor ore suplimentare, îşi măreau
venitul. Efectuarea acestor ore suplimentare era plătită dublu faţă de salariul
normal pe ziua respectivă. Se ajunsese la efectuarea a 140 de ore peste
programul normal de 170 de ore lucrate pe lună. Muncitorii ajunseseră să
lucreze în jur de 320 de ore pe lună.

Pentru patronat era de
preferat să nu mărească salariile, ci să plătească aceste ore suplimentare pe
care le putea cere şi plăti, doar în funcţie de nevoile companiei. Pentru ei,
era mai convenabil aşa, continuă Marin Florian. Se ajunsese până acolo încât li se cerea
salariaţilor să renunţe şi la concediile de odihnă pentru a veni la muncă. Li
se dădeau compensaţii băneşti în schimbul perioadei de relaxare. Inspecţia
Muncii, la sesizarea noastră, a venit în control, dar având în vedere cât era
de blând Codul Muncii, neprevăzând decât o amendă de 3.000 de lei, asta nu
însemna mare lucru pentru o companie cu o cifră de afaceri de peste 2 miliarde
de lei.

În mod evident, efectuarea orelor suplimentare a dus, în timp, la
apariţia unor repercursiuni. Marin Florian. 58% din salariaţii din societatea noastră erau
bolnavi de anumite afecţiuni referitoare la coloana vertebrală, la auz, la
vedere, la inimă etc. Recunosc că în anumite familii, s-a ajuns chiar şi la
anumite divorţuri pentru că unele soţii au spus că nu pot continua căsnicia
alături de cineva care stă doar pe şantier, chiar dacă aduce bani. Au fost şi
alte cazuri. De pildă, la grădiniţă, copii de 4 ani au fost puşi să definească
familia, iar ei au desenat-o doar pe mama. Când au fost întrebaţi de tata, au
zis că acesta stă doar la serviciu, nu trece pe acasă.

Apariţia acestor efecte nocive a fost confirmată şi de studiul
coordonat de Dragoş Iliescu şi realizat prin parteneriatul dintre Blocul
Naţional Sindical şi Fundaţia Friedrich Ebert România. Dragoş Iliescu ne
prezintă concluziile cercetării sale. Riscul
de a fi epuizat al unui angajat care face ore suplimentare – epuizarea fiind o
caracteristică principală a sindromului burn-out – este cu 127% mai mare decât
al unui angajat care nu face ore suplimentare. Riscul unei persoane cu program
suplimentar de a nu satisfăcută de viaţa de familie este cu 109% mai mare. Prin
urmare, orele suplimentare produc şi un dezechilibru major între viaţa
personală şi cea profesională. Vedem o incidenţă mult mai mare a familiilor
destrămate, divorţuri, violenţă în familie, în cazul angajaţilor care fac ore
suplimentare. Există o creştere cu 96% a comportamentului adictiv: abuzul de
ţigări, de alcool sau de alte substanţe.

Prin urmare, experţii recomandă ca orele suplimentare să nu mai fie
plătite, ci să se ofere o compensaţie prin acordarea de ore sau zile libere.
Dragoş Iliescu. Efectele nocive
ale orelor suplimentare, la nivel individual şi organizaţional, nu pot fi
compensate prin salariu sau prin bonificaţie financiară. Aceste efecte negative
pot fi compensabile prin ore libere sau prin zile libere acordate angajatului.
Dacă ai perioade în care-ţi permiţi să revii la normal, efectele nocive ale
stresului se compensează prin asta. Organismul uman e rezonabil de elastic
pentru a reveni astfel la normal.

În prezent, în Parlamentul României, se
dezbate o iniţiativă legislativă care, bazându-se şi pe studiul realizat de BNS
şi de Fundaţia Friedrich Ebert prevede, printre altele, şi amenzi mai drastice
pentru firmele unde se efectuează ore suplimentare în condiţii ilegale.