Cartea electronică de identitate – de la proiect, la implementare
Implementarea cărții electronice de identitate în România este, încă, în stadiul de șantier și va mai dura până când românii nu vor mai purta asupra lor decât noul buletin.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 25.03.2026, 15:30
Cartea electronică de identitate a pătruns și în România, eliberarea ei debutând în martie 2025, inițial în județul Cluj. Apoi, treptat, implementarea documentului s-a extins la nivel național.
Într-un an de zile de la acel moment, peste 1,5 milioane de români au solicitat o carte de identitate cu cip. Datorită căruia – dau asigurări autoritățile – posesorul este protejat. Acest cip performant, certificat la cel mai înalt nivel, păstrează datele în siguranță și previne furtul de identitate. Totodată, deținătorul economisește timp prețios, având acces oricând, de la distanță, la servicii electronice oferite de autorități sau de entități private. Poate genera semnătura electronică prin conectarea la anumite aplicații. Își simplifică călătoriile în toate statele care recunosc cartea electronică de identitate ca document de călătorie.
În fine, poate schimba adresa de domiciliu fără să mai solicite un nou act de identitate. Sau, dacă a fost plecat pentru o vreme în străinătate, la revenirea în țară, păstrează aceeași carte electronică de identitate și doar înlocuiește, tot electronic, mențiunea ʹfără domiciliu în Româniaʹ cu noua adresă. Circumspecților în privința acestui document, autoritățile le mai spun că nu limitează în niciun fel libertățile și nu conține funcții care să permită urmărirea geografică.
Invitat să vorbească la Radio România, chestorul de poliţie Cătălin Giulescu, directorul Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, a detaliat informațiile care apar pe cipul cărții electronice de identitate:
ʺPe cipul cărţii electronice de identitate sunt stocate toate categoriile de date pe care le găsim tipărite pe oricare dintre feţele cărţii electronice de identitate. La acestea se adaugă imaginea a două amprente, pentru că în spaţiul Uniunii Europene cartea electronică de identitate este şi document de călătorie, asta înseamnă că trebuie să îndeplinească standardele documentului de călătorie. Pe lângă aceste informaţii, se mai regăsesc două certificate electronice. Unul îl folosim pentru autentificare în infrastructurile care necesită autentificarea pentru accesarea serviciilor, un astfel de serviciu de autentificare poate fi testat deja, el este funcţional începând din luna februarie în hub-ul de servicii al Ministerului Afacerilor Interne, şi un alt certificat electronic este folosit pentru a semna documente.ʺ
Doar că noua platformă lansată de guvern – fara-hartie.gov.ro – unde cetăţenii pot semnala dificultăţile întâmpinate în relaţia cu instituţiile statului a adunat, deja, numeroase sesizări. Iar multe vizează chiar cartea electronică de identitate. Oamenii reclamă, de exemplu, faptul că adresa de domiciliu nu mai este tipărită pe card, ci este stocată în cip. Sau că schimbarea ei este complicată.
Chestorul de poliţie Cătălin Giulescu recunoaște că proiectul implementării noii cărți de identitate prezintă, încă, sincope: ʺPunerea în circulaţie a prototipului 2 al cărţii electronice de identitate, un prototip complex, este doar una dintre etapele proiectului. Partea de servicii şi de accesare a serviciilor ataşate cărţii electronice de identitate este într-o continuă dezvoltare şi avem un prim termen pe care ni l-am stabilit cu aproximativ doi ani în urmă şi care este 1 iulie 2026. Deci, până la acest termen, tot ceea ce stabileşte cadrul normativ în vigoare în momentul acesta se presupune în mod rezonabil că va fi funcţional. Noi am început, deja, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, să facem accesibile anumite servicii, doar că acestea sunt accesibile gradual. În ceea ce priveşte rescrierea domiciliului, trebuie să recunoaştem că, faţă de proiecţia noastră, am întârziat puţin din cauza faptului că anumite teste nu au fost cu succes. Mediul IT este tot timpul, ca să spun aşa, foarte interesant. Sunt situaţii în care trebuie să testezi de foarte multe ori, până să ajungi la o soluţie cu succes.ʺ
Nici pentru românii care locuiesc în străinătate lucrurile nu sunt tocmai simple. Mai precis, dacă doresc să obțină o carte electronică de identitate, ei trebuie să apeleze, deocamdată, doar la serviciile publice comunitare de pe teritoriul naţional. Din nou, chestorul Cătălin Giulescu:
ʺLucrăm intens cu Ministerul Afacerilor Externe şi eu cred că în foarte scurt timp, depunerea cererilor pentru cartea electronică de identitate va fi posibilă şi la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României din străinătate şi, cu siguranţă, până la 1 iulie, vom pune în circulaţie şi un alt tip de act de identitate, este vorba de cartea electronică pentru cetăţeni care nu au domiciliul în România. Încă lucrăm la dezvoltarea acestui prototip de carte electronică de identitate.ʺ
Ca tehnologie și standard de securitate, cartea electronică de identitate este similară cu pașaportul. Singura diferenţă este că cipul din paşaport este invizibil, în schimb cipul existent pe cartea de identitate este vizibil și poate fi folosit în ambele variante – contact sau contactless – principiu similar cu cel al unui card bancar.
Deocamdată, în cartea electronică de identitate nu sunt incluse nici cardul de sănătate, nici permisul de conducere, nici alte tipuri de permise. Se va ajunge acolo încât această carte de identitate să le conţină? Cel puțin deocamdată, potrivit chestorului Cătălin Giulescu, până în vară, cardul de sănătate ar urma să fie conținut de cartea electronică de identitate. În privința celorlalte permise sau certificări, acestea vor fi incluse în cascadă, mai ales că la nivel european se discută, deja, intens despre portofelul european.
Cu alte cuvinte, implementarea cărții electronice de identitate în România este o realitate, dar se află, încă, în stadiul de șantier și va mai dura până când românii nu vor mai purta asupra lor decât noul buletin.
