Cărţi pentru toate buzunarele

În România post-decembristă, avidă de recuperarea culturii şi a literaturii cenzurate până atunci, se organizează de mulţi ani diverse târguri de carte, în capitală, dar şi în alte oraşe importante.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Christine Leșcu, 12.11.2014, 12:19

În România post-decembristă, avidă de recuperarea culturii şi a literaturii cenzurate până atunci, se organizează de mulţi ani diverse târguri de carte, în capitală, dar şi în alte oraşe importante. Cele mai vizitate şi mai cunoscute sunt Bookfest, organizat în iunie, la începutul verii, şi Gaudeamus care se ţine spre sfârşitul anului, în noiembrie. Acesta din urmă, târg internaţional de carte înfiinţat de Radio România, este şi unul itinerant, de-a lungul anului organizându-se caravane Gaudeamus” în ţară. Cu acest prilej, cititorii pot cumpăra cele mai recente apariţii editoriale, pot asista la lansări şi la conferinţe de presă, se pot întâlni cu autorii, dar îşi pot şi achiziţiona cârţi la preţ redus. Bogată în publicaţii, piaţa editorială din România nu are, totuşi, vânzări pe măsura tirajelor sau a numărului de titluri publicate. Iar preţul cărţilor li se pare mare multor români: el variază, în medie, între 20 de lei şi 60 de lei (circa 5 euro şi, respectiv, 16 euro), în condiţiile în care salariul mediu net este de 1.700 de lei, adică 380 de euro. Pentru a-i ajuta să-şi procure cărţile preferate la preţuri accesibile, de zece ani, în Bucureşti, are loc Kilipirim, târg de carte cu discount”. Am întrebat-o pe Oana Boca-Stănescu, ofiţerul de PR al Târgului Kilipirim, de ce este nevoie de un târg de carte cu reduceri. Noi avem şi alte târguri de carte – Bookfest, Gaudeamus – unde se practică, de asemenea, reduceri. Dar acolo sunt multe titluri noi. La Kilipirim sunt mai curând titluri mai vechi pe care acum, oamenii au ocazia să le cumpere cu un discount pe care editurile nu-l practică la celelalte târguri. Dacă ne gândim că, într-un an, în România, se publică aproximativ 24.000 de titluri din care pe un cititor îl interesează cam 100. Chiar şi aşa poate n-are cum să le cumpere pe acestea şi rămâne cu dorinţa nesatisfăcută din anii trecuţi. Aceste cărţi rămân în mintea noastră şi de asta există Kilipirim: treci pe la târg şi poate găseşti o carte pe care ai fi vrut s-o cumperi cu o jumătate de an în urmă sau cu doi ani în urmă. N-ai avut atunci bani, dar acum o iei cu 5 lei.”

Pe lângă faptul că vin în întâmpinarea dorinţei cititorilor de a-şi cumpăra cărţile dorite, târgurile de carte vin şi în ajutorul editurilor, rezolvându-le una din problemele stringente: distribuţia. În general e nevoie de târguri de carte dintr-un motiv destul de trist. Lanţurile de distribuţie din ţară sunt puţine şi nu reuşesc să facă faţă producţiei imense de carte pe care o propun editurile autohtone. Se publică enorm faţă de câţi cititori sunt. Şi-atunci, multe lanţuri de librării s-au închis, altele au dispărut pur şi simplu. Dacă mergem într-un oraş mic sau mediu, o să vedem că nu mai sunt librării sau, dacă mai există, ele sunt mai mult papetării unde a mai aterizat câte o carte printr-un unghi.”

Deşi anul acesta Kilipirim a fost organizat într-un loc diferit faţă de cel consacrat ani la rândul, vizitatorii tradiţionali au găsit drumul spre el, ca această cititoare. Vin de mai mulţi ani la Kilipirim. Este un mod prin care îmi îmbogăţesc biblioteca şi în acelaşi timp văd ce noutăţi au mai apărut pe piaţă. Este o idee foarte bună în contextul în care cărţile, deşi au început să aibă preţuri mai bune, încă pot fi inaccesibile pentru o anumită categorie de persoane. În acelaşi timp, dacă mai multe edituri se strâng într-un loc, oferta e mai variată şi posibilitatea de a alege titluri bune e mai mare.”

Tot preţurile accesibile, dar şi oferta variată, o atrag la târgurile de carte şi pe următoarea cititoare: De foarte mulţi ani, urmăresc Kilipirim şi Gaudeamus precum şi târgul de carte din vară. Sunt binevenite, mai ales în vremurile astea. Reducerile, indiferent cât de mari sau de mici sunt, sunt şi ele binevenite. Acum există şi librării online, aşa că înainte să vin aici, mă uit puţin pe internet ca să văd ce-mi lipseşte. Apoi urmăresc târgurile unde sunt strânse toate cărţile publicate, aranjate tematic. Într-o librărie trebuie să cauţi raionul respectiv, pe când aici le ai pe toate la un loc.”

Cât depre preţul cărţilor, recunoaşte că e cam mare, mai ales pentru anumite categorii sociale. De aceea, uneori, cumpără cărţi pe care le are deja, dar nu pentru ea. Fac un cadou. E un efort care-mi face plăcere, iar prietena mea nu şi-o permite. Noi, prietenele, ne anunţăm între noi şi ne uităm pe internet. Am prietene pensionare, mai în vârstă, care n-au internet şi pe care le anunţ în legătură cu acest târg.”

De cealaltă parte a baricadei, editorii au justificările lor pentru preţurile practicate. Oana Boca-Stănescu: Eu am lucrat 9 ani într-o editură şi ştiu de ce cărţile în România costă cât costă. Tirajele sunt mici şi ne învârtim într-un cerc închis, căci oamenii nu şi le permit sau nu aflăm de toate – fiindcă se publică enorm – şi de aceea nu cumpără. Pentru că nu cumpără, tirajul rămâne mic. Cărţile au exact preţul pe care trebuie să-l aibă. Editurile sunt întreprinderi economice, ne place sau nu ne place asta, care atunci când produc un volum, nu pot lucra în minus. În preţul final, se regăsesc costurile hârtiei, ale traducerii (dacă e cazul), ale redactorului, ale omului de la promovare… Toate astea însumate dau preţurile cărţilor din librării sau de la chioşcuri.”

Organizat de două ori pe an, primăvară şi toamna, târgul de carte cu discount vine atât în ajutorul cititorilor, cât şi al editorilor care astfel vând mai multe cărţi şi câştigă mai mulţi cumpărători.