Cât de sănătoase sunt produsele alimentare?

Studiile arată că, în ultimii anii, românii sunt din ce în ce mai atenţi la alimentele pe care le consumă. Sunt atenţi la ceea ce scrie pe etichetă, iar mulţi dintre ei sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimente mai sănătoase.

România Internațional, 21.10.2015, 09:28

Studiile
arată că, în ultimii anii, românii sunt din ce în ce mai atenţi la alimentele
pe care le consumă. Sunt atenţi la ceea ce scrie pe etichetă, iar mulţi dintre
ei sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimente mai sănătoase. Si asta
pentru că tot mai mulţi producători din industria alimentară nu mai respectă
reţetele şi introduc în produse tot felul de substanţe nesănătoase pentru a fi
cât mai vandabile. Ce mâncăm şi cum mâncăm au devenit deja teme de interes în
ziua de astăzi. Deşi specialiştii îndeamnă populaţia să fie precaută când
cumpără produse alimentare, deşi se fac controale şi se depistează tot felul de
nereguli în produsele puse la vânzare, problemele sunt departe de a fi
rezolvate. O treime din controalele făcute de
Protecţia Comsumatorilor în pieţe şi magazine alimentare este determinată de
reclamaţiilor clienţilor. Doar anul trecut, numărul sesizărilor a fost de peste
7000. Iată ce a declarat o tânără din Bucureşti: Din
păcate, nu mi se par chiar foarte în regulă ( produsele alimentare). Nu
coincide conţinutul cu ceea ce scrie pe etichetă, de multe ori pe etichetă
scrie ceva, dar descoperim altceva. Apoi se folosesc foarte mulţi aditivi
alimentari despre care am citit că mulţi sunt nocivi şi dau dependenţă.
Fructele sunt importate şi sunt fade, nu au gustul fructelor pe care le mâncam
în copilărie..Carnea depinde de unde o cumperi. Dar, în general, e plină cu
condimente ca să-i ascundă culoarea reală de carne învechită. Puiul are
articulaţiile foarte fragile datorită sistemului de creştere şi de îngrăşare
rapidă, au foarte mulţi hormoni ….

O altă
clientă ar prefera să cumpere produse de la ţărani, dar nu are întotdeauna această posibilitate: Am îndoieli câteodată.. Dar eu merg mai mult pe
produse bio, sunt adepta produselor de la ţară, dar dacă nu am aşa ceva sunt
nevoită să cumpăr de la magazine … De exemplu, brânzeturile au tot felul de
prafuri… cred că majoritatea produselor sunt modificate genetic. Dar, n-am
încotro, trebuie să mănânc..

Un studiu realizat de Gfk România arată că 7 din 10 români identifică stilul de
viaţă sănătos cu consumul de fructe şi de legume şi aproape jumătate cu
alimentele naturale, cât mai puţin procesate. De asemenea, pentru unii români
regimul vegetarian a devenit deja un mod de viaţă sănătos, renunţând la
alimentele oferite de industria alimentară modernă care a suferit o serie de transformări, în
ultimii ani, după cum ne spune Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru
Protecţia Consumatorilor: Din
păcate, procesul acesta de falsificare a alimentelor a început după 1990, mai
precis după 1998, când standardele române care erau obligatorii au devenit
voluntare şi procesul de falsificare s-a intensificat. Societăţile comerciale
care operează în domeniul alimentar, nemaifiind obligate să respecte
anumite standarde specifice domeniului lor de activitate, au trecut la
realizarea unor standarde proprii. Cei care au încercat să menţină reţetele
sănătoase de fabricaţie, văzând că produsele lor nu mai au vânzare bună, fie au
intrat în faliment, fie au trecut şi ei la falsificarea produselor alimentare.

Cel mai falsificat produs din România este pâinea neagră care, în loc de grâu
pisat, conţine coloranţi chimici, care sunt deja interzişi. In urma unui studiu
realizat recent de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România, 6%
din pâinea feliată nu respectă reţeta tradiţională. De menţionat că românii
fiind primii din Uniunea Europeană în privinta consumului de pâine, cu 97 de kg
de pâine pe an. Costel Stanciu: In pâine au înlocuit făina
de grâu cu făina aparţinând altor plante şi de o calitate inferioară, cum ar fi
făina de fasole, făina de soia, au adăugat multi aditivi alimentari care nu
sunt specifici produsului respectiv. De exemplu, în pâine am identificat
cisteina, agenţi de îngroşare, conservanţi chiar şi câte doi conservanţi. Am
identificat ulei de palmier sau margarină care nu au nici o legatură cu reţeta
tradiţională a pâinii.

Ministerul
Agriculturii recunoaşte că jumătate din producţia internă de pâine este
nefiscalizată. Aşadar, calitatea şi siguranţa pâinii nu pot fi controlate. După
termenul de valabilitate, românii caută pe etichete aditivii alimentari, însă
deciziile le iau mai degrabă în funcţie de preţ decît de calitate.Dragoş Frumosu, preşedintele
Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară: Există firme mari care produc
conform tuturor normelor de calitate, de siguranţăşi sănătate, dar există şi alte firme
şi mari şi mici care nu respectă întocmai reţetele şi lucrează pentru profit.
Cred că noi, consumatorii, putem să selectăm şi să eliminăm de pe piaţă pe acei
producători care nu respectă reţetele şi calitatea produselor. Am întâlnit
producători care vin şi îmi spun că li s-au cerut de către beneficiarul X să le
producă un tip de mezel care să nu depăşească valoarea de…. Ca să nu mai
depăşeşti o anumită valoare înseamnă să nu mai respecţi o reţetă şi atunci
înseamnă că în reţeta respectivă intră mai multă slănină şi mai puţină carne.
Deci acest produs este mai puţin sănătos. Ceea ce mă înspăimântă pe mine
din ce în ce mai mult este că văd produse alimentare care, de la o lună la
alta, îşi măresc termenul de valabilitate. Şi asta datorită acelor E-uri
alimentare care nu sunt dăunătoare până într-un anumit procent.. Dar trebuie să
ne gândim că noi consumăm E-uri şi din mezeluri, şi din pâine, şi din dulciuri.

In condiţiile în care pentru 75% dintre români, preţul este
principalul criteriu în alegerea unui produs,iar shaormeriile şi
fast-food-urile au devenit preferatele bucureştenilor cu venituri mici şi
medii,este
uşor de înţeles numărul mare de îmbolnăviri. Un sfert dintre adulţi şi
10% dintre copiii României
suferă de obezitate.