Ce impact are criza sanitară asupra copiilor defavorizați

După cum era de așteptat, actuala pandemie și impunerea de restricții economice, sociale și medicale pentru a încetini ritmul îmbolnăvirilor agravează, în anumite privințe, starea unor categorii vulnerabile.

Christine Leșcu, 06.05.2020, 14:24

După cum era de
așteptat, actuala pandemie și impunerea de restricții economice, sociale și
medicale pentru a încetini ritmul îmbolnăvirilor agravează, în anumite privințe, starea unor categorii vulnerabile.
Una dintre ele o reprezintă copiii, iar UNICEF România, în parteneriat cu instituții
publice și asociații neguvernamentale, a făcut o evaluarea rapidă a
dificultăților prin care trec acum cei mai tineri dintre noi și comunitățile
lor deja defavorizate. Cei mai afectați sunt copiii provenind din familii
care trăiesc în sărăcie, copiii de etnie romă, copiii ai căror părinți sunt
plecați la muncă în străinătate și copiii cu dizabilități. Măsurile adoptate
pentru limitarea efectelor pandemiei COVID-19 pot duce chiar la înrăutățirea
situației lor prin reducerea accesului la servicii sociale și medicale, prin
creșterea incidenței cazurilor de violență domestică și șomaj. De asemenea,
închiderea școlilor și continuarea educației pe internet reprezintă probleme
suplimentare, mai ales în zonele cele mai afectate de abandon școlar.

Carmen
Lică, directoarea executivă a
Centrului pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step by Step, a evaluat
impactul asupra măsurilor luate în educație și a concluzionat. Acei copii care trăiesc în familii sărace și vulnerabile sunt cei mai afectați de recentele
adaptări în furnizarea serviciilor educaționale online deoarece au acces
limitat la dispozitive IT și la internet. Inegalitățile în accesul la
serviciile educaționale online contribuie la accentuarea decalajelor deja
existente. Aceste inegalități sunt date de lipsa echipamentelor necesare școlii
online, fie că ele lipsesc în familie sau în școli de unde ar putea fi date
copiilor în custodie, fie că sunt insuficiente. La aceste probleme se adaugă
faptul că sunt zone cu conexiune precară la internet sau complet fără
conexiune. Există limite în utilizarea acestor echipamente care se datorează în
mod special abilităților digitale reduse sau insuficient dezvoltate atât la
nivelul copiilor și al părinților, cât și al cadrelor didactice. Un aspect
foarte important este cel legat de copiii de etnie romă care întâmpină dificultăți
suplimentare cum ar fi faptul că lipsa accesului la tehnologie IT și la
internet este una comunitară. Prin urmare, intervenția instituțională în aceste
contexte este mult mai complexă

Asistența socială
oferită în mod normal de departamentele specializate din cadrul administrației
locale este, de asemenea, periclitată în această perioadă. De pildă, asistenții
sociali nu se mai pot deplasa în teritoriu la fel de des și nici nu au, în
toate cazurile, echipament de protecție adecvat. În plus, personalul care oferă
servicii sociale nu este instruit suficient de bine pentru a interveni în
condițiile particulare impuse de pandemie și de starea de urgență. În acest
context, o situației aparte o constituie cea a tinerilor instituționalizați și
aflați în sistemul de protecție a copiilor, după cum aflăm de la Andreeas Novacovici, președintele Consiliului Tinerilor Instituționalizați.

Principalele probleme sunt limitarea deplasărilor pentru
evaluarea situației copiilor în comunitățile deservite de centrele
rezidențiale, lipsa materialelor igienico-sanitare atât pentru copiii aflați în
grija direcțiilor de protecției a copiilor, cât și pentru personalul aflat în
centrele de plasament. Tinerii aflați în sistemul de protecției a copilului
care ne-au contactat în ultimele săptămâni ne-au reclamat faptul că nu sunt
lăsați să meargă nici la magazin sau în apropiere, pentru a-și vizita
prietenii. Situația nu le-a fost descrisă adecvat, nu li s-a comunicat suficient
pentru ca ei să înțeleagă ce se întâmplă
în această perioadă și de ce li se încalcă temporar anumite drepturi. Accesul
copiilor instituționalizați la serviciile de sănătate a fost mult redus.
Limitarea consultațiilor directe ale medicilor în centre și utilizarea cu
precădere a consultațiilor online sau a celor telefonice și închiderea
cabinetelor stomatologice au fost problemele sanitare semnalate cu precădere
laolaltă cu dificultatea achiziționării de medicamente pentru boli cronice și
autoimune

Deficiențele
de comunicare par a fi, de asemenea, destul de răspândite. Nu doar copiilor
instituționalizați nu li s-a explicat suficient de bine nevoia impunerii de
restricții, dar nici comunității rome. În acest caz, intervenția organizațiilor
non-guvernamentale rome este esențială pentru ajutorarea unei dintre cele mai
defavorizate comunități, după cum relevă și evaluarea rapidă realizată de Banca
Mondială în partneriat cu UNICEF. Tatiana Proskuryakova, manager de țară, Banca Mondială pentru România și Ungaria.

Prima observație pe care
vreau s-o fac este faptul că în comunitățiile de romi, existau dezavantaje
preexistente acestei crize. Știm foarte bine că acolo se locuiește în condiții
de aglomerare și că accesul la o minimă infrastructură este limitat. De pildă,
cam 68% din gospodăriile rome nu au apă curentă în timp ce 78% dintre aceste
gospodării n-au toalete și băi în interiorul locuinței. E clar că în aceste
condiții, este greu de menținut igiena necesară. De asemenea, aglomerarea din locuințe
face imposibilă distanțarea socială și ne așteptăm ca rata infectărilor în
comunitățile de romi să fie mai mare decât media națională. De asemenea, în
privința accesului la educație și la îngrijiri medicale, comunitatea romă era
dezavantajată dinainte. Iar mutarea acestor servicii în zona de online complică
lucrurile. Știm că există și consecințe economice ale pandemiei. Mulți oameni
rămân fără slujbe, iar în cazul romilor, lucrurile sunt și mai complicate, căci
ei de multe ori au slujbe temporare, ori lucrează la negru

Reducerea activității cabinetelor de medicină de familie
afectează, de asemenea, sănătatea acestor comunități defavorizate, copii având
cel mai mult de suferit și în acest caz, conchide evaluarea rapidă făcută sub
egida UNICEF, evaluare care va fi continuată și într-o etapă viitoare.