Democrația în declin

Un consorțiu de organizații non-guvernamentale format din Centrul de Resurse pentru participare publică (CERE), ActiveWatch și Asociația pentru Tehnologie și Internet a lansat, recent, cea de-a treia ediție a Raportului despre starea democrației.

Christine Leșcu, 27.03.2024, 15:15

Un consorțiu de organizații non-guvernamentale format din Centrul de Resurse pentru participare publică (CERE), ActiveWatch și Asociația pentru Tehnologie și Internet a lansat, recent, cea de-a treia ediție a Raportului despre starea democrației. Analizând situații petrecute în 2023, autorii documentului concluzionează tranșant: „Democrația moare lent. Chiar dacă nu am avut o involuție spectaculoasă în raport cu anii trecuți sau cu alte țări din regiunea noastră, tendințele de îngustare a spațiului civic și atacurile la libertățile cetățenești au continuat, încet, dar sigur.” Concluzia aceasta este completată de Oana Preda, expertă în advocacy în cadrul CERE.

Am continuat practic un declin care a început acum câțiva ani și cu care deja am ajuns să ne obișnuim. Faptul că am ajuns să ne obișnuim cu asta e un lucru rău în sine, pentru că ne scade din vigilență. De asta noi ne încăpățânăm să semnalăm toate derapajele astea ori de câte ori le vedem și să le punem în rapoartele anuale care ne oferă o imagine de ansamblu. Ca de obicei, urmărim câteva teme pe care noi le vom considera relevante pentru calitatea spațiului civic și a democrației în general.

Un prim aspect semnalat de Raportul despre starea democrației este libertatea de întrunire. Într-un an în care Europa a fost marcată de numeroase proteste pe diverse teme, în România atmosfera a fost ceva mai calmă, lucru care nu a împiedicat autoritățile să fie excesiv de prudente, consideră tot Oana Preda.

Am început anul 2023 cu un proiect de modificare a Codului Penal, proiect inițiat de primul ministru de atunci, dl. Nicolae Ciucă și care propunea pedeapsa cu închisoarea de până la 7 ani pentru tulburarea liniștii și ordinii publice. Noi am considerat că ăsta este un pericol, un potențial de abuz și intimidare la adresa oamenilor care ar fi vrut, de exemplu, să participe la proteste sau manifestări publice, nu la tulburarea liniștii publice. Din fericire, după demersurile societății civile și ale mass-media, inițiatorii și-au retras această propunere de modificare și am scăpat. Dar ne-a luat ceva și ar trebui să fim vigilenți și pe fază, pentru că lucrurile astea ajung pe agenda politicienilor când te aștepți mai puțin.

Dincolo de cadrul legislativ, deși 2023 a fost un an sărac în proteste și manifestări de stradă, totuși am putut să constatăm un exces de zel al forțelor de ordine demn pentru o cauză mai bună. Anul a început, de exemplu, cu intimidarea unor potențiali activiști, oameni care nu prea s-au manifestat zgomotos și care ar fi fost solidari cu victimele războiului din Gaza. Presa a raportat cum foarte mulți dintre ei au fost fie invitați la secțiile de poliție, fie vizitați la domiciliu, să li se pună în vedere că ar fi bine să nu participe la proteste și la manifestări de stradă, să nu pună chestii pe Facebook și, dacă s-ar putea, nici măcar să nu vorbească despre război.

Ca și în alți ani, și în 2023 libertatea presei a fost amenințată din cauze financiare : fie banii sunt insuficienți pentru a susține un demers jurnalistic, fie ei sunt livrați cu anumite condiții care ar împiedica manifestarea firească a acestui demers. Redacțiile publicațiilor Gazeta Sporturilor și Libertatea au fost nevoite să-și schimbe radical echipele și politica editorială în urma unor ingerințe nefirești ale patronatului. De asemenea, jurnalista independentă Emilia Șercan, cea care a devoalat plagiatele din multe teze de doctorat semnate de politicieni, a fost în continuare hărțuită ca urmare a anchetelor sale. Oana Preda revine cu amănunte

Fără să generalizez, o bună parte a presei s-a dovedit în anul 2023, cumpărată practic de multe ori din fonduri publice. De exemplu, în anul 2023, partidele au cheltuit pentru presă și propagandă aproape 121 de de milioane de lei. Ceea ce explică de ce multe informații care ar putea să afecteze imaginea partidelor aflate la putere rămân între noi sau doar în bula noastră. Am văzut în 2023 cum independența editorială a fost sacrificată pentru profit. Și avem cazurile cotidianelor „Gazeta Sporturilor” și „Libertatea”. Avem și exemplul jurnalistei Emiliei Șercan, cu dosarul care ar fi urmat să facă lumină în abuzurile suferite în 2023. Acesta a fost brusc clasat, fără niciun fel de explicații. Cum spuneam mai devreme, lucrurile astea explică puțin de ce informațiile astea rămân așa, aici, între noi.

De altfel accesul la informații publice, reglementat printr-o lege care se aplică de mulți ani, a fost iar îngreunat în 2023, menționează Oana Preda cu ocazia lansării Raportului despre democrație.

Un instrument extraordinar de important pentru jurnaliști, dar și pentru activiști este accesul la informații de interes public. Colegelor noastre de la Centrul FILIA (organizație feministă), care au solicitat informații cu privire la cauzele ce au avut ca obiect infracțiuni sexuale cu minori, Parchetul le răspunde că, pentru a primi această informație ar trebui ca persoana care a solicitat informația să demonstreze că este membru al organizației și să aducă și o împuternicire cum că are dreptul să să solicite această informație. Mai avem un răspuns primit de la Secretariatul General al Guvernului de către colegii noștri de la Centrul pentru Inovare Publică.

Era solicitată lista persoanelor în funcție de secretar de stat și consilier de stat. Informația nu a fost furnizată pe motiv că ar conține date cu caracter personal. Astea sunt doar două exemple care arată că instituțiile devin din ce în ce mai inventive în a se prevala de tot felul de excepții pe care legea le prevede. Prin urmare, colegi care monitorizează sistematic anumite categorii de informații, acum nu mai primesc datele pe care înainte le primeau. Nu ne dăm seama, dar lucrurile astea se întâmplă lent.

Tocmai pentru că situația se deteriorează pe nesimțite, vigilența trebuie să crească nu doar din partea asociațiilor civice, ci și din partea restului cetățenilor.