Digitalizare sau/şi lectură

Odată cu revoluția informațională și diversificarea aparatelor digitale, alături de beneficii și avantaje au apărut și dezavantajele.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Christine Leșcu, 12.12.2018, 12:48

Odată cu
revoluția informațională și diversificarea aparatelor digitale, alături de
beneficii și avantaje au apărut și dezavantajele. Din perpectiva părinților și
a educatorilor, în general, dezavantajele îi privesc pe copii. De la vârste
extrem de fragede, ei se obișnuiesc să mânuiască telecomanda, tableta sau
telefonul mobil în detrimentul jocurilor tradiționale și, mai târziu, la vârsta
școlară, în cel al lecturii. Diana Mocanu, directoarea editurii Gama din Iași,
editură axată pe proiecte educaționale, rezumă dezavantajele digitalizării prea
timpurii asupra dezvoltării cerebrale a copiilor. Există statistici la nivel european.
Copii sub 5 ani petrec în medie 3 ore în fața ecranelor, ceea ce e foarte mult.
Cred că pentru un copil de vârstă mică e important să-și dezvolte vocabularul,
să-și dezvolte motricitatea fină. De asemenea, legăturile neuronale prin
interacțiunea cu obiecte reale și nu cele virtuale. De aceea pentru un copil
mai mic de 3 ani, e bine să impunem reguli și să-l ținem la distanță de ecrane.
Pe măsură ce crește, este evident că digitalul își face loc în viața lui. În
plus, adolescenții chiar trebuie să-și dezvolte competențe digitale, căci
acesta este viitorul. Însă, pentru a prinde drag de carte, credem că este
important ca ei să-și dezvolte această deprindere de a citi. Și aici, intervine
rolul nostru de părinți. E foarte important să fim lângă copil ca să-l motivăm
să citească și să-i dăm carți care să-l ajute să-și dezvolte gustul pentru
lectură

Tocmai pentru a deschide apetitul către lectură,
editura Gama a lansat o campanie intitulată
ZIUA ÎN CARE AVEM TIMP, campanie dedicată atât copiilor, dar și
părinților, aflăm tot de la Diana Mocanu: Campania a debutat cu dezbateri. Una a avut loc în cadrul Târgului de
Carte Gaudeamus de la București, iar cealaltă la Iași, orașul de origine al
editurii noastre. În cadrul ambelor dezbateri am invitat voci cunoscute din
domeniul cărților și al parentingului, dar și din domeniul virtual, pentru a
avea și cealaltă perspectivă. Am vrut să găsim soluții viabile pentru părinți,
pentru a le fi alături.

În acest
sens de mare ajutor sunt colecțiile de cărți speciale concepute astfel încât
părintele să poată citi în tandem cu copilul. Acest fapt îl poate ajuta pe
copil să citească mai ușor, fără să depună prea mult efort. Diana Mocanu: Dacă punem în competiție
gadgetul/aparatura cu cartea, trebuie să ne gândim că echipamentul digital e
foarte atractiv, e amuzant și, mai ales, e ușor de utilizat. Cititul este, în
schimb, o activitate complexă care presupune un efort de mai mulți ani. Puse
unul în fața celuilalt – gadgetul și cartea – va câștiga gadgetul atâta timp
cât copilul nu citește cu ușurință.

Dar niciuna din
campaniile de genul acesta nu fost eficiente, dacă nu se adresează deopotrivă
și părinților pentru a-i educa, consideră poetul Robert Șerban, unul din
participanții la dezbaterile organizate în cadrul campaniei ZIUA ÎN CARE AVEM
TIMP. Iată cum răspunde Robert Șerban îngrijorărilor unor părinți referitoare
la timpul îndelungat petrecut de copiii lor în compania aparaturii digitale.
Robert Șerban: :Uită să se privească în oglindă. Uită se mai închidă televizoarele, uită,
când ajung acasă, să-și lase telefoanele și tabletele deoparte. Adică, le cer
copiilor lor ceea ce ei nu pot face, le cer copiilor să facă lucruri cărora
lor, părinților, li se par imposibile. Or, se știe prea bine, copiii fac ce văd
la părinți, la cei care le sunt modele. De ani de zile sunt întrebat de
prieteni cu copii ce să facă, ce strategii să adopte ca să-i determine pe
copiii lor să citească. Reacția mea era: Dar tu ce faci când ajungi acasă?,
Ce să fac? Mă așez pe fotoliu și deschid televizorul?, Atunci, ce aștepți de
la fiul tău? Te vede pe tine citind sau pe soția/soțul tău?. Cam asta e explicația.
Aceste campanii sunt importante, dar pentru a nu rămâne doar la nivel de teorie
sau de slogan, ar trebui să-i vizeze și pe părinți, nu doar pe copii.

La rândul său părinte,
Robert Șerban înțelege fascinația exercitată de internet și de jocurile electronice.
Pe de altă parte, știe că tehnologia digitală poate fi un instrument foarte bun
pentru cunoaștere, dacă e folosită cum se cuvine. Robert Șerban: Noi nu le folosim ca
niște instrumente, ci ne lăsăm folosiți de ele. Ne acaparează tot timpul. Sunt
fascinante și fabuloase. Mă întrebam, deseori, ce m-aș fi făcut dacă, copil
fiind în anii 1970 – 1980, aș fi avut la îndemână așa ceva. Sunt convins că aș
fi fost vrăjit așa cum sunt și copiii mei. Am un băiețel de opt ani și o fetiță
de 12 ani. Și eu mă lupt cu instrumentele la care au acces. Încerc să-i
protejez și, mai ales, încerc să le spun că aceste lucruri nu sunt decât niște
instrumente. Telefonul îl folosim doar ca să vorbim, nu ca să privim toată ziua
pe ecranul lui, la televizor ne uităm din când în când la un film sau la știri,
nu să devenim dependenți de el. Formativ e, totuși, actul lecturii. Fie că se
întâmplă pe ecran, pe o foaie de hârtie, pe o carte, e important să se
petreacă. E demonstrat științific că cititul dezvoltă sistemul nervos, dezvoltă
creierul, te ajută să te concentrezi și să-ți imaginezi.

Campania
editurii Gama s-a încheiat printr-o zi în care părinții și copiii și-au pus
deoparte aparatura IT – laptopurile, tabletele, telefoanele mobile – și au
închis televizorul pentru a fi aproape de cei dragi, în compania unei cărți, a
unui joc sau ieșind în aer liber.