Educație anti fake-news
Odată cu înmulțirea dezinformărilor sau a comunicărilor de tip fake news, a crescut și vigilența celor care practică jurnalismul responsabil.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Christine Leșcu, 23.11.2022, 16:31
Odată cu înmulțirea dezinformărilor sau a comunicărilor de tip fake news, a crescut și vigilența celor care practică jurnalismul responsabil. În aceeași măsură, nevoia de a educa publicul ca să nu cadă pradă știrilor false a dus la organizarea de cursuri specializate și la apariția de conținuturi care demontează dezinformările. Și totul începe cu definirea precisă a termenilor. De pildă, fake news e un termen care simplică lucrurile pe când dezinformarea e un cuvânt mai potrivit pentru demersurile de a arunca în spațiul public jumătăți de adevăruri, informații trunchiate sau scoase din context cu scopul de a manipula.
Asta aflăm de la Cristina Lupu, coordonatoare de programe în cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) ,organizație care ține cursuri de educație media din 2017. Programele acestea se adresează în primul rând profesorilor de liceu pentru ca, ulterior, aceștia să transmită către elevii lor metodele de combatere a dezinformării. Mare parte a informațiilor contrafăcute sunt vehiculate pe rețelele sociale, spațiul online predilect al adolescenților pentru comunicare. Cristina Lupu precizează:
Din experiența noastră, avem senzația că ei sunt un pic mai bine pregătiți decât adulți pentru că s-au născut într-un fel cu mediul acesta online la dispoziție. Dar dacă ne uităm cu atenție, sunt la fel de confuzi sunt ca fiecare dintre noi pentru că navigarea în perioada asta este dificilă. Avalanșa asta de informații din jurul nostru este grea pentru fiecare dintre noi, fie că suntem adolescenți, fie că suntem adulți. În mod natural, adolescenții nu sunt atât de interesați de știrile la care noi, adulții, ne uităm sau știrile pe care noi le considerăm interesante.
Cu toate acestea nici adulții, deși teoretic caută știri mai serioase, nu sunt imuni la dezinformare, lipsindu-le atât exercițiul verificării, cât și spiritul critic necesar unor dubii sănătoase. Cristina Lupu, coordonatoarea de programme în cadrul Centrului de Jurnalism Independent: La cursurile noastre noi spunem că toți consumăm media ca să ne întărim punctele de vedere și ca să ne confirmăm cât de deștepți suntem și propria părere despre lume. Așadar, și ei fac același lucru ca adulții. Dar, deși temele principale pentru adolescenți sunt filmele, muzica, actorii, în același timp, ei sunt foarte interesați și de alte subiecte, mai ales elevii de liceu cu care lucrăm noi din clasa a XI-a și a XII-a. Ce se întâmplă cu educația? Ce se întâmplă cu posibilele joburi viitoare? Ce se întâmplă în contextul ăsta cu pandemia? Nouă ni se pare că ar trebui să există mai multă informație scrisă într-un mod interesant pentru ei înainte să ne plângem că adolescenții nu consumă deloc știri.
Unul din scopurile cursurilor CJI este acela de a dezvolta spiritul critic nu prin lecții propriu-zise de jurnalism, ci prin inserarea de informații relevante în cadrul orelor obișnuite de limba și literatura română, de pildă. Cristina Lupu exemplifică: Pe noi nu ne interesează ca adolescenții să învețe să scrie știri. Dar în momentul în care ei trec printr-un proces de redactare a unui material, în speță a unei știri, ei învață care sunt elementele unei știri bine construite. Așa că, în momentul în care ei vor ajunge să consume știri, vor putea să facă să vadă ce lipsește sau pe ce butoane emoționale vrea să apese autorul în momentul în care le trezește o reacție extrem de puternică. O să dau un singur exemplu: Caragiale și O scrisoare pierdută. Educația media este un instrument extrem de important în momentul în care se predă această operă literară pentru că profesorul poate, de exemplu, să discute cu elevii despre independența editorială și despre de ce este important ca jurnaliștii să nu aibă influențe din partea patronilor sau ce se poate întâmpla în momentul în care patronul încearcă să-și folosească publicația pentru atingerea scopurilor personale, cum se întâmplă în și în opera literară.
Un alt demers educațional este și platforma Antifake, publicație online care oferă informații sigure, dar le și demontează pe cele inexacte sau contrafăcute. La această publicație contribuie atât studenți, cât și cadre didactice tinere de la facultățile de jurnalism și științe ale comunicării. Antifake are o secțiune dedicată știrilor false ce vizează războiul din Ucraina, dar nu doar acest subiect este abordat, după cum ne spune Florin Zeru, cercetător și coordonator în cadrul Antifake:
De curând am lansat și Green Anti-Fake care conține o sinteză a celor mai importante știri despre schimbările climatice, despre inovațiile tehnologice pentru prevenirea sau atenuarea efectelor acestor schimbări, despre soluțiile adoptate de țări sau companii, precum și o analiză de tip fact-checking a informațiilor eronate care circulă în spațiul online occidental, inclusiv în România.
Cum funcționează acest proces aflăm tot de la Florin Zeru: Demersul acesta se axează pe conținuturi diverse, adică vorbim de postări de pe rețelele sociale, de videoclipuri, de articole de pe site-uri web, bloguri și așa mai departe. Aceste conținuturi sunt selectate în funcție de potențialul lor de viralizare și de riscul de a induce în eroare, de a stârni confuzie, de a stârni panică. Procesul nostru de verificare include mai multe etape. Acesta începe cu revizuirea analizelor de tip fact-checking publicate de alte organizații, mai ales dacă afirmația înșelătoare a circulat la nivel internațional. Apoi sunt efectuate mai multe căutări în spațiul online și în bazele de date disponibile. Și sunt analizate sursele, de la care a pornit conținutul înșelător, precum și modul în care acesta a circulat în spațiul online. În etapa următoare se realizează consultări cu experți credibili din domeniul relevant pentru a face evaluarea noastră și se solicită clarificări din partea autorităților, dacă este cazul. Consultăm și anumite publicații, studii și cercetări disponibile. Fiecare constatare este însoțită de linkuri către sursa de unde sunt preluate declarațiile sau dovezile. Adică noi dăm sursele pentru tot ceea ce spunem.
Pentru tinerii care iau parte la fact-checking nu există școală mai bună a demontării dezinformărilor, iar celor care le citesc drumul de la adevăr la fals le este, altfel, dezvăluit.
