Eforturi pentru reducerea mortalităţii infantile şi materne în comunităţile rurale

Astăzi, în România, mai ales în mediul rural, încă mai mor la naştere mamele şi copiii lor. Statisticile europene arată că înregistrăm cele mai ridicate rate ale mortalităţii materne şi infantile de pe continent.

România Internațional, 05.10.2016, 09:58

Astăzi, în România, mai ales în mediul rural, încă mai mor la
naştere mamele şi copiii lor. Statisticile europene arată că înregistrăm cele
mai ridicate rate ale mortalităţii materne şi infantile de pe continent.
Cu toate că au fost făcute investiţii în reabilitarea unitătilor de asistenţă medicală,
în multe zone din ţară, încă nu se asigură servicii medicale la standarde
europene. Prin proiectul Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame,
Fundaţia World Vision Româna şi compania MSD România vor să schimbe această
situaţie. Lansarea proiectul s-a realizat prin dezbateri publice despre
problematica sănătăţii femeii vulnerabile din România despre statisticile
alarmante, despre numărul mare de sarcini nedorite şi avorturi cu precădere la
minore, scăderea vârstei la care copiii au deja copii şi dificultăţile de
accesare a serviciilor medicale pentru femeile din mediul rural.

Daniela
Buzducea, directorul executiv al World Vision România: Este un program care a fost lansat
în martie, anul acesta, şi se implementeazăîn trei judeţe
Dolj, Vâlcea şi Vaslui. Aici se înregistrează rate ale mortalităţii materne şi
infantile ridicate şi regăsim, la fel ca în foarte multe alte zone
din România, diferenţe mari între urban şi rural în ceea ce priveşte, în primul
rând, accesul la servicii medicale şi, în al doilea rând, problematica
socială care se răsfrânge adesea asupra tuturor celorlalţi indicatori
sociali de sănătate şi de educaţie. Este un program care se derulează în 30 de
comunităţi rurale şi îşi propune ca, pe o perioadă de doi ani şi jumătate,
să ajungă, practic, să aibă un impact asupra a 15 mii de tinere şi mămici,
pentru că, si noi, la World Vision România, considerăm că fiecare copil
trebuie să se nască cu oportunităţi egale de dezvoltare.

În cadrul acestui proiect s-a derulat şi o cercetare privind
barierele întâmpinate de femeile vulnerabile din mediul rural în accesarea
serviciilor de asistenţă prenatală şi sănătate reproductivă din România. Aflăm
mai multe despre rezultatele acestui studiu de la Cornelia Paraschiv, manager de proiect: Nu
sunt cunoscute criteriile de alegere a unei metode contraceptive eficiente, nu
se cunoaşte nici siguranţa, nici modul corect de utilizare şi
efectele secundare ale diverselor metode. Mulţi dintre ei, mai ales generaţia
nouă, nu ştiau de existenţa serviciilor de planificare familială. De asemenea,
avortul este o opţiune frecventă pentru evitarea consecinţelor sarcinilor
nedorite, deşi femeile respondente ştiau de posibilele complicaţii. O mică
parte dintre respondenţi ştiau că gravidele beneficiază de asigurare de
sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, chiar dacă nu au plătit
anterior contribuţia la Fondul naţional unic de asigurări de sănătate. În
rândul tinerelor fără copiii se observă abandonul copiilor rezultaţi din
sarcine nedorite, avortul fiind respins din cauza convingerilor
religioase. Sarcina la adolescente este un fenomen care a luat amploare
în România. Suntem pe primul loc în Europa. 90 de mii de tinere au rămas
însărcinate între 2009 şi 2012, şi 37 de mii de minore au avortat în
această perioadă.

Potrivit legislaţiei din România,
femeile gravide au dreptul la gratuitate pentru analize dar,în realitate, cele mai multe dintre ele nu au parte de
aceste beneficii şi drepturi. Ştiind că trebuie să plătească, renunţă să
meargă la medic sau plătesc astfel de controale. Cu privire la această
problemă, Raluca Zoiţanu, consilier-secretar de stat la Ministerul Sănătăţii, a
precizat: Sunt două dimensiuni.
Una este accea a femeii gravide asigurate care nu reuşeste în timp util să aibă
acces la analizele sangvine. Si a doua problemă este cea a gravidei
neasigurate. Deşi legislaţia în România spune că toate gravidele sunt asigurate,
sunt nişte paşi pe care din păcate gravida trebuie să le urmeze pentru a
beneficia de acest drept. Aici, Ministerul Sănătăţii lucrează în prezent la o
lege care să reglementeze mai bine asistenţa medicală comunitară.

Lidia Onofrei, consilier
superior Ministerul Sănătăţii, coordonator activitate asistenţă comunitară: În ultimul an,
Ministerul Sănătăţii, practic, a dublat resursa umană din asistenţa
medicală comunitară. Funcţionăm, în acest moment, cu 1351 de asistenţi
medicali comunitari în special în zonele vulnerabile, mai sunt în angajare
aproximativ 200 de persoane, iar în comunităţile rome avem 460 de mediatori
sanitari şi mai sunt în angajare încă posturi. Avem deja efectuată o analiză a
zonelor vulnerabile sărace din toată România şi încercăm să identificăm fonduri
pentru perioada următoare şi să mergem în zonele sărac. Încercăm o abordare
integrată socio-medico-educaţională, deja sunt proiecte la nivel naţional în
care Ministerul Sănătaţii este partener, avem proiecte UNICEF în partea de nord
a României, inclusiv proiectul de la Bacău, în care se lucrează cu asistent
medical comunitar, asistent social, medic de familie, consilierşcolar şi alţi specialişti din comunitate. Mulţumim
World Vision că a început deja primii paşii în zona de Dolj, Vâlcea şi
Vaslui, iar noi încercăm să venim cu resursa noastră umană în acele comunităţi.
Vreau să menţionez că, de anul acesta, Doljul are peste 90 de asistenţi
medicali comunitari, o acoperire de peste 90% cu resursă umană pe
partea de asistenţa medicală comunitară.

Cele trei judeţe, Dolj, Vilcea si Vaslui, au fost selectate pe
baza ratei de sărăcie şi a mortalităţii materne. În judeţul Dolj, rata
mortalităţii materne este de patru ori mai mare decât rata naţională, în timp
ce în Vâlcea şi Vaslui este de două ori mai mare.

Intervenţiile din cele 30 de comunităţi vor contribui la
îmbunătăţirea competenţelor cadrelor medicale, prin servicii medicale
integrate, pre şi post natale.

Programul Mame pentru viaţă. Viaţă pentru
mame, realizat de Fundaţia World Vision Româna şi compania MSD România se
va desfăşura în următorii trei ani şi este finanţat din fonduri obţinute de
World Vision România ca parte a unui grant global MSD for Mothers, ce se ridică
la 500.000 de dolari.