Gestionarea cazurilor de HIV-SIDA în România

HIV/SIDA continuă să fie o problemă de sănătate în întreaga lume. Boala a ucis deja milioane de oameni la nivel mondial.

Adaugă ca sursă preferată în Google

România Internațional, 15.01.2020, 13:15

HIV/SIDA continuă să fie o problemă de sănătate în întreaga
lume. Boala a ucis deja milioane de oameni la nivel mondial. Deşi se fac
progrese, încă nu s-a descoperit un tratament care să vindece complet această
maladie. La nivel mondial, în 2018, erau înregistrate peste 37 de
milioane de persoane infectate cu HIV, iar în România numărul acestora se
ridică la 16.000 de persoane. In fiecare an apar în jur de 700 de cazuri
noi, însă mai bine de jumătate dintre persoanele depistate cu HIV sunt
diagnosticate în faze avansate ale infecției. Cu toate acestea, speranţa de
viaţă a unui bolnav cu HIV a crescut, acolo unde s-au implementat programe
nationale de tratament. România dispune prin Programul naţional HIV SIDA de
medicamente ARV (antiretrovirale), de ultimă generaţie, care previn infectarea
cu HIV a celulelor noi, însă sunt necesare programe de prevenţie prin educaţie,
cu accent pe grupurile vulnerabile şi pe comunităţile
defavorizate.

Horațiu Moldovan, secretar de stat din Ministerul Sănătăţii: Obiectivul nostru este menţinerea României ca ţară cu risc
scăzut de infecţie HIV-SIDA. Noi, Ministerul Sănătății, operăm un program
naţional HIV-SIDA care a debutat în 1985. Bugetul acestui program a fost, în
anul 2018, de 303 milioane de lei. El a crescut în 2019 la 328 de milioane de lei.
Este o creștere mică, de 9% şi, în prezent, avem în îngrijire aproximativ
13.000 de pacienţi cu HIV-SIDA. Intre timp, a fost elaborat de către Ministerul
Sănătății un Plan naţional strategic pentru supravegherea, controlul şi
prevenirea cazurilor de infecţie HIV-SIDA în perioada 2019 – 2021. Este un
document de strategie de politică publică, este finalizat, dar în perioada
mandatului precedent de la Ministerul Sănătății nu a fost aprobat şi
implementat.

Din păcate, stigmatizarea şi discriminarea, spun cei afectaţi de
această maladie, sunt mai greu de suportat decât boala. Aceşti oameni îsi
ascund boala, fapt ce duce, în consecință, la răspândirea acesteia.

Horaţiu
Moldovan: Din practica mea personală, ca și chirurg
cardiac, am fost de multe ori pus în situația să operez pacienți infectați. Mai
dificil decât să operezi pacienți infectați a fost să distribui pacienți
infectați colegilor mei chirurgi și să observ o anumită rezistență în a
se implica în abordarea acestor cazuri. Nu este suficient ca un chirurg să
accepte să opereze un pacient infectat, este necesar ca instituția să-l
accepte, pentru că lanțul medical tehnologic este mai lung. Există o teamă faţă de aceşti pacienţi, dar ne propunem la
nivelul Ministerului Sănătăţii să diminuăm aceste asperităţi, astfel încât toți
acești pacienţi să poată beneficia de tratament medical, chirurgical.

O altă problemă care trebuie rezolvată o reprezintă discontinuitățile în
tratament, date de dificultăţile în aprovizionarea cu medicamente. România
îndeplinește parțial obiectivele legate de accesul la terapie antiretroviralăcontinuă, 67% primesc
tratament specific și 54% au ajuns la supresie virală (nu mai transmit
boala mai departe).

Prof. dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului
Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş: Pacientul
infectat cu HIV de astăzi nu mai seamănă deloc cu pacientul infectat cu HIV din
1985. Astăzi iei o pastilă pe zi, care conţine 3 sau 4 ingrediente, şi duci o
viaţă absolut normală. Evident că în cursul vieţii pot să apară tot felul de
alte lucruri, care sunt ale vieţii curente, dar nu legate de HIV. Cu HIV-ul nu
se termină de azi pe mâine. Şi nu se termină din cauza noastră, a oamenilor,
pentru că nu ne protejăm… Dacă nu ne protejăm,
ne asumăm riscul. România a beneficiat şi beneficiază în continuare de un
program minunat, inclusiv cu suport pentru pacienţi.

Pacienții cu HIV SIDA din România ar putea primi din acest an
medicația acasă. Este o măsură extrem de benefică, spun medicii, în
special pentru bolnavii activi, care au un loc de muncă, pentru că, în fiecare
lună, aceştia trebuiau să se învoiască de la serviciu pentru a se duce la
spital ca să-și ridice tratamentul. În plus, în România, programul HIV SIDA este foarte bine monitorizat. In
acest moment, se știe foarte bine unde locuiesc persoanele cu HIV/SIDA, dacă
își schimbă adresele, prin urmare s-ar putea realiza o distribuție zonală a
medicației, mai spune Adrian Streinu Cercel:

Trendurile
în România sunt cât se poate de bune: a scăzut numărul de infecţii şi scade în
mod constant. Cei care sunt înregistraţi cu HIV sunt bine monitorizaţi şi sunt
direcţionaţi către centre regionale şi evident că numărul de noi infecţii a
scăzut. România este singura ţară din Uniunea Europoană care
înregistrează fiecare pacient cu nume, prenume şi CNP şi, ca atare, în
fiecare moment avem o imagine a ceea ce se întâmplă cu aceste fenomen. În 2018,
toate trendurile au fost descrescătoare. Mai avem probleme cu femeia gravidă
care provine din cohortă, în sensul că unele refuză să facă profilaxia pentru
noul născut. Şi pentru că nu sunt de acord, s-a făcut un registru în care sunt
trecuţi toţi nou născuţii din femei seropozitive şi pe care îi monitorizăm.

Specialiştii
estimează că în anul 2020 vom avea la nivel global circa 500.000 de infecții cu
HIV, iar în 2030 se va ajunge la 200.000 de infecții.