Grupurile civice din București
Nouă grupuri și inițiative civice bucureștene s-au întrunit recent în cadrul târgului București, al cui ești?
Christine Leșcu, 25.10.2023, 16:07
Nouă grupuri și inițiative civice bucureștene s-au întrunit recent în cadrul târgului București, al cui ești?, organizat de Centrul pentru Participare Publică (CERE). Evenimentul s-a aflat la cea de-a treia ediție, având scopurile de a facilitata dialogul între autoritățile locale și cetățeni și de a le arăta celor din urmă cum să-și prezinte doleanțele. Din cine sunt formate aceste grupuri civice aflăm de la Silvia Boeriu, coordonatoarea de comunicare și PR de la CERE:
Sunt grupuri, majoritatea informale, formate din oameni preocupați de subiecte precum poluarea din oraș, dispariția spațiilor verzi, faptul că în majoritatea cartierelor nu există locuri de joacă pentru copii. De asemenea, două dintre subiectele importante ale târgului au legătură cu parcele extinse din parcuri bucureștene, cum ar fi Parcul IOR și Parcul Grozăvești. În acest moment, prin faptul că au fost retrocedate și situația este neclară, aceste zone verzi sunt lăsate practic în paragină, nu sunt deschise publicului larg și mai mult decât atâta, nu sunt protejate. De asemenea, avem și inițiative care își propun să aducă astfel de grupuri împreună. La târg a fost prezentat proiectul online bucureștiulcivic.ro, o hartă care include multe inițiative bucureștene și oferă detalii despre grupuri și despre activitățile acestora. Oricine dorește să susțină un astfel de grup sau este preocupat să rezolve o problemă din sectorul sau din zona în care locuiește, se poate conecta cu oamenii respectivi.
Un exemplu de grup informal care militează pentru probleme vechi este cel coagulat în cartierul periferic 16 februarie. Din păcate, toate doleanțele susținute de acest grup n-au avut niciun rezultat ne spune Adriana Pascu:
Ne-am înființat în 2019. Am încercat să fim auziți de autorități, care tot ne ignoră de mai bine de 30 de ani. Scopul nostru este să ne reprezentăm drepturile și să avem un trai decent. Deși suntem plătitori de impozite, de sectorul 1, cu impozite destul de mari, nu beneficiem de absolut nimic. Lipsește infrastructura în totalitate, avem încă străzi de pământ. De mai bine de 50 de ani, lipsesc utilitățile, infrastructura, locurile de joacă de copii, transporul în comun și altele. (…) Nimeni nu a făcut nimic, absolut nimic. Ba mai mult, cartierul a devenit groapă de gunoi, loc pentru deversări de tot felul. Autoritățile locale, poliția locală nu fac absolut nimic. (…)Toate demersurile, și toate petițiile, și toate memoriile, și toate participările la ședințele de consiliu nu au niciun efect. Această problemă se lovește de lipsă de interes față de noi, cetățenii.
Dacă inițiativele cetățenilor din cartierul 16 februarie sunt încă nereușite, o poveste de succes are, în schimb, grupul Inițiativa Favorit din cartierul Drumul Taberei. De mai mulți ani, prin perseverență, cetățenii de acolo au reușit să convingă autoritățile să refacă un ansamblu de clădiri abandonate pentru a-l transforma într-un centru cultural, dotat și cu cinematograf. Ce anume le-a dat forță acestor oameni să persevereze timp de 13 ani, aflăm de la Tudor Chira, membru al inițiativei Favorit:
Cred că este o legătură strânsă între noi. Este un grup intergenerațional, cu oameni tineri și seniori. Faptul că locuim acolo și trecem în fiecare zi prin zonă și ne putem imagina fiecare cât de bine ar fi și cât de frumos ar arăta acest centru pe care ni l-am dorit, asta am creat în timp o legătură cu oamenii din zonă, cu autoritățile, cu rețeaua civică din București, care ne dă forță să mergem mai departe. Simplul fapt că suntem întrebați despre proiect, că suntem vizitați de colegi sau prieteni din alte cartiere care vin să vadă stadiul proiectului, susține motivația oamenilor din grup. Am niște colegi foarte speciali care pur și simplu nu se lasă.
Și de lăsat nu s-au lăsat nici organizatorii târgului de inițiative civice care i-au invitat la discuții pe reprezentanții primăriilor de sector, dar și pe cei ai administrației generale a Bucureștiului, printre ei fiind chiar prefectul capitalei Rareș Hopincă:
Noi, istoric vorbind, am considerat foarte greșit că spațiul public este al nimănui. De asta avem probleme mari cu aruncarea gunoiului la întâmplare, de asta avem poluare foarte mare, de asta toate lacurile din România, de exemplu, sunt pline de plastic pentru că oamenii consideră foarte greșit că spațiul public este al nimănui. Foarte greșit. Spațiul public este al tuturor și trebuie să înțelegem foarte clar acest lucru. Este o schimbare de mentalitate la care trebuie să punem umărul și noi, autoritățile și societatea civilă, și să convingem pe toată lumea că, având grijă de acel metru pătrat de spațiu public de lângă bloc, de lângă casă sau de lângă stradă, facem un mare pas înainte.
Un alt pas este dialogul autorităților cu cetățenii, iar aici au existat dintotdeauna mari probleme. Totuși, în cei 10 ani de când CERE încurajează activismul civic, oamenii au învățat să se mobilizeze și să persevereze, după cum observă și Silvia Boeriu:
Bucureștiul are acum o mulțime de resurse. Grupurile sunt mai conectate, știu să aplice mai eficient instrumentele de participare publică prin care ajung mai repede la autorități. Acum important este ca și membrii autorităților să le asculte vocile. Acestea din urmă parcă au început să fie mai deschise, în ideea în care probabil s-au obișnuit cu faptul că oamenii insistă, că se duc să-și ceară dreptul de a trăi într-un oraș care să fie unul în care să ne placă să trăim. Sunt mai deschise, sunt oarecum mai atente, în special acuma că ne apropiem de perioada electorală. Dar ca o notă generală, demersurile inițiate de oameni sunt la fel de greu auzite, mai ales cele care necesită un buget sau care necesită clarificarea în instanță a unor spețe.
Deși comunicarea cu administrația este în continuare dificilă, cetățenii au învățat să nu renunțe, iar perseverența lor are și un câștig de cauză, măcar faptul că la un târg de inițative civice au început să apară reprezentanții autorităților.
