Implicarea femeilor în presă şi domeniul TIC

Femeile sunt în continuare subreprezentate în domeniile tehnologia informaţiei şi mass-media, deşi în ultimii ani, s-au înregistrat progrese în acest sens, arată statisticile UE.

Christine Leșcu, 21.03.2018, 10:55

Femeile sunt în
continuare subreprezentate în domeniile tehnologia informaţiei şi mass-media,
deşi în ultimii ani, s-au înregistrat progrese în acest sens, arată
statisticile UE. Totuşi, în cadrul acestor statistici se regăsesc şi anumite
nuanţe. În multe ţări europene, femeile sunt mai numeroase în domeniul
jurnalismului decât bărbaţii. Probleme este că ajung, în număr mult mai mic
decât bărbaţii, la funcţii de conducere. De pildă, în medie, la nivel european,
în 2015, reporteri şi realizatori de sex feminin lucrau în proporţie de 48% la
televiziuni, 40% la radio şi 34% în presa scrisă. Cu toate acestea, în
poziţiile de management din sectorul media, femeile se regăseau doar în
proporţie de 38% şi ocupau doar 36% dintre poziţiile la nivelurile ierarhice
superioare. În ceea ce priveşte România, cercetarea întreprinsă din cinci în
cinci ani de Global Media Monitoring Project (GMMP) arată că în 2015, deşi 80%
dintre absolvenţii facultăţilor româneşi de profil erau femei, doar 35% dintre
ele lucrau la publicaţii tipărite, la radio şi TV şi doar 38% erau active pe
site-urile de ştiri. În acelaşi timp s-a constatat o îmbunătăţire faţă de
raportul anterior GMMP din 2010: în România, femeile constituie subiecte de
ştiri în proporţie de 30%. Însă, în momentul în care sunt analizate
conţinuturile ştirilor şi emisiunilor în general, nu doar realizatorii lor, se
constată şi altceva, aflăm de la Oana Băluţă, activistă feministă şi
conferenţiară universitară la Facultarea de Jurnalism din cadrul Universităţii
Bucureşti.: Avem în mass-media ceea ce se numeşte anihilare
simbolică: femeile apar mult mai puţin în mass-media în comparaţie cu bărbaţii.
Anihilarea simbolică nu se referă doar le gradul de acoperire, ci şi la
trivializare. De multe ori, când apar în mass-media, femeile sunt trivializate,
chiar şi cele în poziţii de conducere. Ne raportăm mai mult la coafura unei
femei în poziţie de decizie, dar mai puţin la activitatea ei profesională sau
la CV-ul ei. O altă problemă legată de mass-media este faptul că reprezintă
într-o manieră stereotipizată femeile. E interesant de observat că, dacă mai
degrabă bărbaţii sunt experţii intervievaţi sau invitaţi în emisiuni, asta
arată unde se află, în continuare, puterea expertizei şi a cunoaşterii. Femeile
mai sunt invitate când se abordează teme din sfera socială. Sunt teme care ar
trebui să ne pună pe gânduri.

Observaţii similare se
regăsesc şi într-un studiu complex care măsoară nivelul egalităţii de gen în
şase domenii-cheie şi alte două adiacente. Acest Index European al Egalităţii
de gen nu are rezultate prea măgulitoare pentru România, consideră Oana Băluţă: Am să fac referire la Indexul European al Egalităţii de Gen
care ne spune că România este pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte
egalitatea de gen. Acest clasament măsoară egalitatea de gen în mai multe
domenii cum ar fi cunoaştere, educaţie, putere, timp. De pildă, în ce măsură
femeile şi bărbaţii au acelaşi acces la timpul liber în virtutea faptului că,
dincolo de munca în spaţiul public, femeile fac şi munci domestice, cresc şi
îngrijesc copii.

Aşa stau lucrurile la
nivel general. Privind mai îndeaproape şi concentrându-ne doar asupra anumitor
segmente, vedem că, în prezent, guvernul României are în fruntea sa o femeie,
iar alte 8 ministere sunt conduse tot de femei. De asemenea, în România,
diferenţa de remuneraţie între femei şi bărbaţi, în defavoarea primelor, e doar
de 5%, sub media din UE de 16%. În plus, în domeniul tehnologiei informaţiei,
domeniu care a ajuns să se intersecteze cu mass-media, româncele stau mai bine
decât majoritatea europenelor. Potrivit
datelor Eurostat, în Romania ponderea femeilor cu aceasta
specializare era de 27%, în această privinţă, ţara noastră situându-se pe locul
doi în Europa, după Bulgaria şi înaintea Letoniei, media Uniunii Europene fiind
de 16%. Cu toate acestea, şi în acest sector subreprezentarea femeilor este
evidentă, concluzionează eurodeputata Claudia Ţapardel: În ceea ce priveşte avantajele oferite de domeniul
TIC, doar o treime dintre aceste avantaje sunt accesate de către femei. De
asemenea, există, tendinţa alarmantă la nivel european, ca doamnele care deja
lucrează în acest domeniu să renunţe, pe parcursul carierei lor, la domeniul
acesta şi să se reorienteze. Asta se întâmplă în condiţiile în care Comisia
Europeană prognozează că, până în 2020, va exista un deficit de 1.000.000 de
specialişti în domeniul TIC, în Europa. Într-un alt domeniu asociat tehnologiei
informaţiei, adică cel al ştiinţei şi al ingineriei, doar o cincime din
poziţiile de management în aceste sectoare sunt ocupate de femei.

Pentru a mai
reduce dintre inegalităţile de gen de pe piaţa muncii, România intenţionează să
introducă o nouă specializare, în conformitate de altfel cu legislaţia
internaţională la care ţara noastră a aderat deja. Graţiela Drăghici,
preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse: Expertul în egalitate de şanse e un
instrument pe care noi îl aducem la îndemâna societăţii româneşti, la îndemâna
tuturor entităţilor publice şi private. Prin lege, reglementăm posibilitatea ca
toate entităţile publice şi private cu peste 50 de angajaţi să aibă posibilitatea
fie de a identifica dintre angajaţi o persoană căreia să i se poată adăuga în
fişa postului atribuţiile de expert în egalitatea de şanse, fie de a angaja o
astfel de persoană din afara instituţiei sau a firmei. Nu există nici o
obligativitate în acest sens. Noi doar ne-am dorit să oferim un instrument fără
o condiţie coercitivă, un instrument cu un potenţial de promovare în societate
a perspectivei de gen.

Proiectul de lege privind reglementarea funcţiei de expert în egalitate
de şanse a fost deja promovat în guvern, el urmând a fi dezbătut în Parlament.