Lucrul cu tinerii şi ocupaţia de lucrător de tineret în România

Este nevoie de lucrători de tineret pentru a ajuta tinerii din comunităţi să îşi pună în valoare potenţialul, să se integreze în societate, să interacţioneze cu alţi tineri, să se cunoască mai bine.

Luana Pleşea, 07.02.2018, 14:30

Este nevoie
de lucrători de tineret pentru a ajuta tinerii din comunităţi să îşi pună în
valoare potenţialul, să se integreze în societate, să interacţioneze cu alţi
tineri, să se cunoască mai bine. Am observat că de foarte multe ori tinerii nu
înţeleg foarte bine ce pot face în societate, la ce instituţii pot apela, la ce
organizaţii neguvernamentale, unde se pot îndrepta pentru a face lucruri cu
sens pentru ei înşişi, pentru a-şi pune în valoare potenţialul, spune
Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România.

Foarte puţini tineri au auzit de lucrătorii de tineret,
ocupaţie ce a fost reglementată abia în anul 2012, când a fost introdusă în COR
– Codul Ocupaţiilor din România şi a fost realizat standardul ocupaţional. Din
echipa de redactare a făcut parte şi Marius Donţu, expert în domeniul
tineretului, manager al Schultz Consulting România, compania care, de fapt, a
iniţiat proiectul. Motivaţia a fost dorinţa de a profesionaliza această
meserie, pentru că prea toată lumea se
ocupa de tineret şi oricine se ocupa de tineret se considera specialist în
domeniu. Marius Donţu La început ne-au ieşit foarte multe elemente
ocupaţionale. Am zis să nu îl facem supraom şi ne-am oprit doar la patru
competenţe specifice, şi anume: capacitatea de informare a tinerilor – adică,
să îi
informeze pe tineri despre diferite activităţi, beneficii, drepturi pe care le
au sau oportunităţi gen proiecte internaţionale de schimburi sau în carieră; o
a doua competenţă – proiectarea standardului de dezvoltare personală şi
profesională, adică cineva care să stea de vorbă şi să-i ajute să îşi croiască
un drum profesional şi personal; o altă competenţă este sprijinirea procesului
de învăţare nonformală în rândul tinerilor – activităţi în care să îi înveţe să
ia decizii singuri, să rezove probleme, să aibă iniţiative, să se implice, să fie
activi. A patra competenţă era dezvoltarea cooperării în comunitate, adică
lucrătorii de tineret, pe baza problemelor pe care le identifică în grupurile
de tineri, prin discuţii, să propună la nivel de comunitate tipuri de servicii
sau tipuri de intervenţii.

Lucrătorul de tineret ar putea fi angajat de
ONG-urle care desfăşoară activităţi pentru tineri. Una dintre acestea este
Asociaţia Curba de Cultură, înfiinţată în comuna Izvoarele, judeţul Prahova,
care se adresează strict tinerilor din mediul rural. Din personalul angajat al
asociaţiei fac parte şi doi lucrători de tineret. Când vine vorba despre
principalele dificultăţi cu care se confruntă din punct de vedere legislativ,
Cosmin Catană, preşedintele asociaţiei, preferă să le abordeze ca pe nişte oportunităţi Avem oportunitatea de a trece meseria de lucrător de tineret în Legea
tinerilor. Există un proiect de lege în care sunt definite Activitatea de
tineret, Lucrătorul de tineret, Centrul de tineret, pentru că în momentul de
faţă nu există în Legea tinerilor conceptul de Centru de tineret. Avem
oportunitatea să ducem aceste lucruri mai departe şi să clarificăm puţin
contextul lucrului cu tinerii în România, în anul 2018. Şi să-l aducem puţin mai aproape de alte
state europene cu tradiţie în lucrul cu tinerii.

Deşi în România sectorul de tineret este destul de
bine dezvoltat în privinţa calităţii lucrului cu tinerii, spune Cosmin Catană,
nu există o validare socială, foarte puţină lume ştie ce este lucrul cu
tinerii. Introducerea acestor concepte într-un cadru legislativ ar schimba mult
situaţia. În plus, cei mai mulţi lucrători de tineret acreditaţi până acum,
chiar şi cei care lucrează pentru MTS, activează ca voluntari, atenţionează
Mihai Dragoş. De aceea, prin proiectul de lege ce urmează a fi trimis la
Parlament, se doreşte crearea obligativităţii pentru primării, mai ales în
oraşele mai mari, şi pentru Centrele de tineret care vor fi acreditate, să aibă
lucrători de tineret angajaţi. Existenţa oportunităţilor de angajare va creşte
interesul pentru această ocupaţie. Mihai Dragoş Din păcate, chiar
dacă se întâmplă în unele locuri, regula generală este că primăriile nu au
angajaţi lucrători de tineret, nu desfăşoară astfel de activităţi în mod
constant. Avem un exemplu fericit la Baia Mare, Capitala Tineretului din
România începând cu 2 mai 2018. Prin candidatură, şi-au asumat inclusiv
angajarea a zece lucrători de tineret în cadrul primăriei. Va fi un exemplu
interesant şi sperăm că va aduce rezultate importante pentru comunităţile în care
aceşti lucrători de tineret vor activa, un exemplu care să fie multiplicat
ulterior şi în alte oraşe.

În România există o nevoie acută de lucrători de
tineret, în special în mediul rural, unde încă locuieşte 47 la sută din
populaţia ţării, atenţionează Cosmin Catană Şcolile sunt destul
de departe de casă, activităţile sunt rezumate de cele mai multe ori la
activităţi în gospodărie şi activităţile oferite de căminele culturale,
centrele culturale. Nu există însă foarte răspândită oportunitatea ca tinerii
să se întâlnească, să lucreze împreună şi să-şi propună împreună lucruri pe
care apoi să le realizeze pas cu pas, sub îndrumarea şi cu sprijinul unor
lucrători de tineret.

De la
reglementarea sa ca ocupaţie în 2012 şi până în prezent, conceptul de tineret a
evoluat totuşi destul de mult în România în zona organizaţiilor
neguvernamentale, spune expertul Marius Donţu Acolo încă mai vin
oameni să se instruiască. Au început să vină din sistemul de învăţământ oameni
care să îşi completeze puţin partea aceasta de competenţe. Dar am observat ceva
ce nu speram: vin părinţi. Am văzut foarte mulţi avocaţi, notari, deci oameni
cu bani, cu un anumit statut, care veneau şi spuneau că vor să înveţe să creeze
canale mult mai eficiente de comunicare cu copiii lor adolescenţi.