O bibliotecă a copiilor romi în Bucureşti

Formând o minoritate etnică dezavantajată social şi economic din multe puncte de vedere, romii îşi pot depăşi condiţia actuală şi prin cultură sau educaţie. Aceasta este una din ideile promotoare ale Bibliotecii romilor pentru copii, proiect iniţiat cu trei ani în urmă prin colaborarea dintre scriitoarea suedeză Gunilla Lundren, ilustratoarea şi editoarea suedeză de origine română Arina Stoenescu, profesorul britanic de studii romani Thomas Acton şi jurnalistul suedez de origine romă Fred Taikon.

Ca sediu al acestei bibliotecii a fost aleasă clădirea care găzduieşte un alt proiect socio-cultural: Muzeul Culturii Romilor din Giuleşti, cartier mărginaş al Bucureştiului unde locuiesc mulţi romi. La început, biblioteca a fost susţinută prin donaţii de cărţi, în principal, dar şi de mobilă sau jucării. Acolo, la periferia neglijată a capitalei, unde spaţiul urban se diluează într-o lume rurală defavorizată, am întâlnit-o pe scriitoarea Gunilla Lundgren. Cunoscută mai ales ca scriitoare de cărţi pentru copii, Gunilla a înfiinţat în Suedia un PEN Club (un club de scriere creativă) pentru copiii romi din ţara ei natală. Pornind de la experienţele, lecturile şi discuţiile din cadrul clubului, a scris trei cărţi şi a realizat un serial radiofonic împreună cu copiii cu care lucrează acolo. Fiind apropiată de minoritatea din romă din Suedia, scriitoarei nu i-a fost greu să empatizeze cu copiii romi din Europa de est, deşi situaţia acestora e diferită.

Gunilla Lundgren. În Suedia trăiesc multe grupuri de romi. Sunt aşa-numiţii romi suedezi care trăiesc în ţara noastră de foarte mulţi ani. De asemenea, avem persoane de etnie romă nou-venite: romi din fosta Iugoslavie care au sosit în urma războaielor de acolo. Pe lângă ei sunt multe alte grupuri cum ar fi romii ruşi sau cei finlandezi, persoane de religii diferite care vorbesc limbi diferite. Momentan, în Suedia, trăiesc mulţi romi din România şi Bulgaria care cerşesc pe străzi, iar acest lucru i-a întristat pe copiii romi din Suedia care vin la clubul nostru de scriere creativă. Copii romi din Suedia nu cerşesc, au în general un trai decent, părinţii lor au slujbe şi se consideră norocoşi, dar se întrebau unde sunt copiii romi ale cărora mame cerşesc pe străzi. În concluzie, copiii de la club au zis: “Trebuie să-i ajutăm pe copii, căci ei precis au rămas în România. Trebuie să le oferim cărţi ca să nu ajungă cerşetori.” Prin urmare, venitul obţinut din vânzarea cărţilor scrise în cadrul PEN Clubului este investit în publicarea altor cărţi despre copiii romi, cărţi care cu ajutorul Arinei Stoenescu ajung în România, astfel încât copiii roma de aici să nu devină cerşetori.

Editura Pionier Press, fondată de ilustratoarea şi traducătoarea Arina Stoenescu, a lansat cu ocazia celor trei ani de existenţă a Bibliotecii Romilor pentru Copii cartea bilingvă română-romani “Paşte Fericit”, care astfel se alătură altor două volume bilingve publicate de această editură şi destinate copiilor romi. Autoarea lor, Gunilla Lundgren, ne vorbeşte despre implicarea în susţinerea Bibliotecii Romilor pentru Copii:

Biblioteca funcţionează şi mi se pare că asta presupune multă muncă. Se munceşte mult de ambele părţi. Noi, cei din Suedia, numim biblioteca de aici, “biblioteca noastră prietenă”. Facem schimb de scrisori, prin intermediul Arinei, astfel încât copiii romi de aici să simtă că suntem prietenii lor. La biblioteca noastră din Suedia, facem expoziţii cu scrisorile primite de la copiii de aici, din Giuleşti. De asemenea, în prezent, la biblioteca romilor sunt expuse fotografii ale copiilor noştri, astfel încât prietenia să se facă simţită.

Luminiţa Ancuţa, reprezentanta Muzeului Culturii Romilor din Giuleşti, consideră că această bibliotecă a devenit un fel de club al copiilor din cartier: Această iniţiativă a fost benefică pe partea de cultură şi de literatură, deoarece mulţi din copiii de aici au părinţi care, din diverse motive, nu prea au timp să stea mult cu ei, să le citească şi să-i ajute să-şi dezvolte anumite abilităţi. Noi, de când am deschis Biblioteca Romilor pentru Copii, ne-am axat mai multe pe activitate de lectură: pur şi simplu le-am citit sau am citit împreună cu ei anumite poveşti. Primul lucru important a fost că i-am adus în acest spaţiu, căci aici, în cartier, nu există un loc de joacă sau un parc mai mare. Există doar un singur părculeţ lângă una dintre cele două şcoli din cartier.

Lectura îi ajută pe copiii de aici – ca, de altfel, pe toţii copii, oriunde s-ar afla şi de oriunde ar proveni – să se dezvolte pe mai multe planuri. Îi ajută să fie atenţi, să pună întrebări, să dea răspunsuri şi să comunice.

Luminiţa Ancuţa: Noi am citit şi poveşti care au legătură cu istoria romilor. Odată cu deschiderea bibliotecii, acum trei ani, Gunnila Lundren şi-a lansat şi una din cărţi – intitulată “Sophia” – care spune povestea unui supravieţuitoare a Holocaustului romilor. Este, de fapt, concepută sub forma unei benzi desenate blingve, în română şi în romani. Citind cu copiii această carte am observat că ei-înşişi nu cunosc lucruri despre istoria romă. Prin urmare, au fost foarte mişcaţi de povestea fetiţei care a trăit într-un lagăr de concentrare şi care a trecut printr-o serie de experienţe dramatice pentru ea. Copiii sunt foarte curioşi. Când văd cărţile pe rafturi, le iau de acolo, le răsfoiesc şi ne pun fel de fel de întrebări. Mulţi dintre ei citesc foarte greu şi ne cer să le citim. Unii vin şi cu frăţiorii mai mici care, chiar dacă nu citesc, imită gesturile noastre când citim. Vrem să le deschidem pentru lectură, căci doar prin citit se pot descoperi pe ei-înşişi.

Se descoperă pe ei-înşişi, dar şi pe ceilalţi, căci Biblioteca Romilor pentru Copiii este deschidă şi copiilor care nu aparţin etniei rome şi trăiesc în această periferie ignorată a capitalei.