Priorităţile adolescenţilor din România

Pe 20 noiembrie, lumea întreaga a sărbătorit Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului, care vine să reamintească tuturor că drepturile copilului trebuie respectate.

România Internațional, 30.11.2016, 09:24

Pe
20 noiembrie, lumea întreaga a sărbătorit Ziua Internaţională a Drepturilor
Copilului, care vine să reamintească tuturor că drepturile copilului
trebuie respectate. Cu această ocazie, Autoritatea Naţională pentru Protectia
Drepturilor Copilului, Consiliul Naţional al Elevilor şi UNICEF au organizat
o dezbatere unde s-a discutat despre priorităţile Strategiei
Consiliului Europei în privinţa respectării drepturilor copilului, la care
toate statele şi-au adus contribuţia, precum şi a Strategiei României în
această direcţie a drepturilor copilului. Strategia Consiliului Europei a
identificat şapte domenii importante ca provocări pentru drepturile copilului:
sărăcia, inegalitatea şi excluderea, dar şi un sistem juridic adecvat nevoilor
copiilor, violenţa, migraţia, rasismul şi instigarea la ură.

Cu
ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului a fost semnată şi o
scrisoare de parteneriat între UNICEF şi Consiliul Elevilor din România cu
scopul de a promova şi a implica mai mulţi copii şi adolescenţi în luarea
deciziilor care îi privesc, după cum ne spune Despina Andrei, director de
comunicare la UNICEF România: Atât UNICEF în
România, cât şi Consiliul Naţional al Elevilor au preocupari comune în privinta
promovării şi respectării drepturilor copilului. Pe de altă parte, avem o
viziune comună în sfera drepturilor copilului în sensul în care atât elevii,
cât şi noi considerăm că fiecare copil din România are dreptul la o
educaţie incluzivă de calitate. Acest lucru reiese dintr-un chestionar on-line
pe care noi l-am promovat în aşa fel încât să vedem, dincolo de ceea ce
credem noi că e important pentru copii, ce cred ei despre priorităţile din
perioada următoare. Şi avem răspunsul de la peste 6900 de copii care au
spus foarte clar că prioritatea numărul unu pentru ei este accesul la o
educaţie incluzivă şi de calitate. Prioritatea numărul doi o reprezintă
serviciile de sănătate prietenoase, precum şi o viaţă lipsită de violenţă. Cu
alte cuvinte, avem priorităţi comune şi lucrând împreună putem să dăm dreptul
copiilor de a-şi exprima opinia în ceea ce priveşte viitorul lor. Vrem să vedem
dacă deciziile pe care noi le luăm, îi reprezintă. Vrem să le dăm lor
posibilitatea să aibă un cuvânt de spus şi să vedem împreună care este cea mai
bună strategie de a merge mai departe.

Conform
aceluiaşi studiu, tinerii mai consideră prioritare accesul la programe de
voluntariat, consiliere de carieră, ucenicie şi activităţi recreative, dar şi
protecţia împotriva discriminării. Daniela Gheorghe directorul Federaţiei
Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copii: Am să vă spun
ceea ce copiii cu care lucrează Federaţia au spus la ultimul raport alternativ
cu privire la respectarea drepturilor copilului în România. Copiii au spus aşa:
ne dorim ca drepturile copilului să nu fie doar ceva scris pe hârtie, ne dorim
să fie ceva real. Vrem să se împlinească acest vis al copiilor ca drepturile
lor să fie respectate. Un alt copil a spus un lucru extrem de important. A spus
că participarea copiilor nu trebuie să fie un semnal în agenda politică şi
publică, ci trebuie să fie o realitate. Participarea copiilor trebuie să fie în
valorile şi în principiile fiecărei instituţii care lucrează cu şi pentru
copii. Participarea copiilor înseamnă implicarea directă la decizii, atât în
cadrul familiei, cât şi în cadrul instituţiilor. A da putere copiilor înseamnă
a avea curajul şi credinţa că copiii ştiu să ia decizii atunci când este vorba
de destinul lor, despre şcoală, despre familie. A da putere copiilor înseamnă
a-i ajuta să devină autonomi, inclusiv copiii din sistemul de protectie. A crea
copii autonomi şi cu putere de decizie cred că înseamnă a crea un viitor mai
bun pentru România. Copiii care au scris raportul alternativ au spus: Scoala nu mai răspunde nevoilor
noastre. De aceea nu suntem fericiţi în şcoală.. nu suntem fericiţi. Dacă
copiii ne cer să-i ajutăm să fie fericiti, cred că avem această
responsabilitate.

In
România peste jumătate din populaţia de copii este expusă riscului de a trăi în
sărăcie. Accesul scăzut la servicii de sănătate, sociale şi de educaţie, la
care se adaugă cunoştinţe limitate despre drepturi şi oportunităţi, duc la
excluziunea socială a familiilor vulnerabile şi a copiilor acestora.Criza economică a afectat
familiile vulnerabile prin pierderea locurilor de muncă şi prin reducerea
veniturilor.In acest
context, UNICEF a dezvoltat un proiect în judetul Bacău, prin care 45 de
comunităţi beneficiază de îmbunătăţirea serviciilor de sănătate,
educaţie şi de protecţie pentru toţi copiii. Despina Andrei: Lucrăm
cu profesorii în aşa fel încât să-şi îmbunătăţească metodele de predate punând
nevoile copilului pe primul plan – o educaţie centrată pe elev. Realizăm
cursuri de educaţie parentală, facem consiliere cu părinţii şi dăm acces
şcolilor la microgranturi în aşa fel încât să stimulăm creativitatea,
să-i stimulăm pe tineri să scrie proiecte, să înveţe să se consulte între
ei şi să găsească soluţii locale la probleme locale.

Modelul
de Pachet Minim de Servicii al UNICEF pentru comunităţile din judetul
Bacău prevede, în acelaşi timp, o componentă puternică de prevenţie. Este
vorba despre necesitatea de a asigura, în fiecare localitate, cel puţin un
asistent social, un asistent medical comunitar şi un consilier şcolar, care în
strânsă colaborare, pot stabili nevoile pe care le au copiii vulnerabili şi
familiile lor, în funcţie de acestea urmând să fie acordate ulterior
serviciile.

Proiectul derulat în Bacău are un buget de 5,3 milioane de
euro şi poate deveni un model pentru toată ţara, astfel încât toţi copiii din
România să beneficieze de pachetul de educaţie incluzivă de calitate şi de
pachetul minim de servicii.