Programe pentru inserţia profesională a tinerilor
Printre efectele crizei economico-financiare care a debutat în 2009, şomajul în rândul tinerilor a fost şi a rămas încă una dintre cele mai grave în UE.
Christine Leșcu, 15.04.2015, 09:48
Printre efectele crizei economico-financiare care a debutat în 2009, şomajul în rândul tinerilor a fost şi a rămas încă una dintre cele mai grave în UE. Aproximativ 20% dintre tinerii europeni nu au locuri de muncă. Situaţia este foarte problematică mai ales pentru aşa-numită categorie socială NEET, adică Not in Education, Employment, or Training” (tineri neînscrişi în sistemul de educaţie, nu au slujbe şi nici nu participă la vreun program de formare). Vârsta lor este cuprinsă între 16 şi 24 de ani. În principal lor au ales să li se adreseze instituţiile UE când au lansat, în 2013, programul Garanţia pentru tineret”. Iniţiativa această vrea să combată şomajul în rândul tinerilor, asigurându-se că orice tânăr cu vârsta sub 25 de ani primeşte o ofertă de calitate, în termen de 4 luni de la terminarea studiilor sau de la pierderea locului de muncă.
Finanţată de guvernele statelor-membre, schema Garanţia pentru tineret” va primi 6 miliarde de euro, de la bugetul comunitar, prin intermediul Fondului Social European şi al iniţiativei Locuri de muncă pentru tineri”. Această sumă dovedeşte preocuparea instituţiilor UE pentru rezolvarea şomajului în rândul tinerilor, preocupare subliniată şi de Mădălina Mihalache, şefa biroului Parlamentului European la Bucureşti: Organizaţia Internaţională a Muncii a estimat costul de implementare a programului în zona Euro la 21 de miliarde de euro pe an. Pare foarte mult, dar aceste cifre trebuie analizate în comparaţie cu costurile asociate indemnizaţiilor de şomaj şi lipsei de activitate a tinerilor care nu au un loc de muncă. Având în vedere situaţia actuală din Europa unde 7,5 milioane de tineri nu au un loc de muncă şi nici nu urmează un program educaţional sau de formare, Fundaţia Europeană de Îmbunătăţire a Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă a estimat că pierderea economică cauzată de lipsa de activitate a tinerilor se ridică la peste 150 de miliarde de euro pe an.”
Rămâne, evident, la latitudinea statelor-membre să conceapă planuri naţionale de punere în aplicare a acestui proiect şi de cheltuire a banilor. Un alt lucru sigur este că Garanţia pentru tineret” îi aduce laolaltă pe angajatori, pe educatori, pe autorităţi şi pe şomeri pentru a conlucra în vederea găsirii celor mai bune soluţii. Care este situaţia din România? Aici, deşi rata generală a şomajului este sub media UE, cea referitoare la şomajul tinerilor este de 23%, cu trei procente peste media europeană. Mihai Dragoş, Preşedintele Consiliului Tineretului din România, încearcă o analiză a modului în care Garanţia pentru Tineret” a fost implementată până acum în ţara noastră, printr-un proiect-pilot: Planul de implementare a fost adoptat în 2013 şi se referă doar la perioada 2014-2015. E momentul să vedem ce s-a implementat deja şi ce nu s-a implementat şi cum au fost cooptate ong-urilor tinerilor în aplicarea acestui plan. Există trei piloni ai planului de implementare a Garanţiei: legea şomajului şi stimularea forţei de muncă, legea uceniciei şi legea stagiilor de adaptare pentru absolvenţii de învăţământ superior. Din datele oficiale, reiese că peste 150.000 de tineri, în 2014, au beneficiat de măsuri active. Mă refer la pilonul asigurărilor de şomaj şi stimularea forţei de muncă. În privinţa celorlalţi doi piloni am constatat că, deocamdată, măsurile nu se implementează efectiv. În ceea ce priveşte legea stagiilor de adaptare pentru absolvenţii de învăţământ superior nu există nici un beneficiar în 2014. În ceea ce priveşte legea uceniciei, există 141 de beneficiari în 2014, un număr extrem de mic raportat la populaţia României.”
Mai mult decât atât. Există europarlamentari încă şi mai critici faţă de modul în care România a aplicat Garanţia pentru tineret” până acum. Siegfried Mureşan (PPE), vicepreşedintele Comisiei pentru bugete: UE alocă fonduri semnificative pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor: 6 miliarde de euro doar pentru perioada 2014-2015. Din aceşti bani, sute de milioane de euro sunt destinate tinerilor din România. Noi doar trebuie să implementăm proiectele prin care aceşti bani să fie atraşi către tinerii din România. Câţi din aceşti bani au ajuns la ei? Nici un euro. Deşi aceşti bani stau la dispoziţia guvernului României de la 1 ianuarie 2014, până în martie 2015 nu am reuşit să atragem nici un euro, căci guvernul nu a implementat proiecte viabile.”
Pentru că proiectul-pilot de implementare a Garanţiei a expirat în luna martie, guvernul României a lansat şi planul de aplicare a acestei scheme pentru perioada următoare. Lansarea a avut loc cu ocazia vizitei la Bucureşti a vicepreşedintelui Comisiei Europene pentru moneda euro şi dialog social, Valdis Dombrovskis, iar fondurile alocate pentru Romania de Comisia Europeana sunt de 470 milioane şi se derulează până în 2018”, a declarat Ministrul Muncii, Rovana Plumb, care a şi detaliat: Angajatorii care angajează tineri din grupul ţintă vor primi o subvenţie de 200 de euro şi 500 de lei pe lună pentru fiecare angajat pe o perioadă de un an. Angajatorii au obligaţia să păstreze locul de muncă, cel puţin 18 luni. După trecerea celor 18 luni, angajatorul care menţine în continuare locul de muncă va fi scutit de contribuţia ajutorului de şomaj pentru o perioadă de 24 de luni.”
Programul pentru implementarea în România a Garanţiei Pentru Tineret se va derula în trei trepte: consiliere, înregistrare şi angajare şi presupune sprijin financiar şi îndrumare competentă pentru fiecare din cele 3 etape. Sprijinul constă în finanţarea uceniciei şi a stagiilor, prime de mobilitate şi prime de instalare, granturi acordate angajatorilor, finanţare pentru start-up. Pentru stagiile de ucenicie, angajatorii vor primi 250 euro şi 300 lei, pentru o perioadă între 1 şi 3 ani, iar pentru stagiile de specializare 300 euro/lună şi 750 lei.
