Raport privind implementarea măsurilor din Pachetul anti-sărăcie

În România nivelul sărăciei şi a excluziunii sociale este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, de aproximativ 40%,conform Eurostat.

România Internațional, 26.10.2016, 10:47

În România nivelul sărăciei şi a excluziunii sociale
este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, de aproximativ 40%,conform Eurostat. In luna februarie,
Guvernul României a lansat un Plan pentru combaterea sărăciei, cu 47 de măsuri care vizează abordarea
integrată a tuturor problemelor cu care se poate confrunta persoanele şi
familiile vulnerabile. Cele mai
multe dintre măsuri sunt îndreptate către copii. In România, peste 1,7 milioane de
copii trăiesc în sărăcie mai ales în mediul rural. După opt luni de la
lansarea Programului antisărăcie, au fost prezentate principalele
realizări cât şi măsurile care ar trebui luate în perioada următoare.

Premierul
Dacian Cioloş a declarat, cu această ocazie,că sărăcia
din România este rezultatul corupţiei şi al modului în care sunt alocate
resursele publice: Atâta vreme cât n-o să fim în măsură să trecem peste un comportament
care favorizează corupţia, nu o să putem eradica nici sărăcia…Ne-am concentrat
atenţia, în primul rând, pentru a debloca anumite măsuri care existau, dar, din
diferite motive, nu erau aplicate. Am luat anumite măsuri de simplificare, am conectat instituţii şi oameni care au
responsabilităţi pe aceste domenii, dar care lucrau separat şi
necoordonat. Apoi am combinat surse de finanţare din bugetul de stat, din
fonduri europene şi din alte surse de finanţare care în mod normal aveau
acelaşi obiectiv, dar care folosite în mod separat nu-şi arătau eficienţa. Am
pornit de la ideea că odată deblocate aceste acţiuni benefice, pot să se
propage în mod ireversibil dacă ele sunt aplicate conştiincios şi cu
rigurozitate. Apoi, alături de acţiunea statului, e important să găsim
modalităţile cele mai eficiente pentru a putea lucra împreună cu societatea
civilă atât pentru implementarea măsurilor, cât şi pentru urmărirea
rezultatelor…

În România un copil din trei se află în sărăcie
persistentă şi,
deşi nu există o statistică oficială, se estimează că peste 150 de mii de
tineri, cu vârsta de cel puţin 14 ani, nu au acte de identitate. De asemenea,
rata abandonului şcolar este destul de ridicată;
unul
din cinci tineri renunţă la şcoală după majorat. Dacian Cioloş: Aveam
şi încă mai avem copii care nu au
identitate. Deci am venit cu măsuri care să permită acordarea identităţii
oricărui copil. Apoi am venit cu măsuri care să prevină abandonul şcolar
şi pentru asta trebuie să atacam problema integrarii copiilor în grădiniţe.
Aici am valorificat un program care a funcţionat deja foarte bine în mediul
neguvernamental şi pe care am reuşit să-l generalizăm. Apoi am observat că
mulţi copii nu vin la şcoală pentru că nu au cu ce să se îmbrace şi nu au ce să
puna în geantă, ceva de mâncare. Pentru asta am venit cu programe care existau
deja, fructe în şcoli sau o masă caldă în şcoli, programe pe care le-am
pregătit pentru a le putea generaliza. Deocamdată, am început acest
program pilot cu mese calde în şcoli pentru a putea apoi construi şi programul
After School.

Pentru
a stimula piaţa forţei de muncă, vizând persoanele aflate în căutarea unui loc
de muncă, s-a hotărât cafirmele
care vor angaja absolvenţi sau şomeri să primească, începând cu 1 decembrie, o
subvenţie majorată de la 500 la 900 de lei. Totodată, şomerii care îşi schimbă
domiciliul la o distanţă mai mare de 50 kilometri, pentru a deveni angajaţi,
vor beneficia de o primă de instalare de 12.500 de lei.

Ministrul
educaţiei, Mircea Dumitru, a prezentat o serie de măsuri din domeniul educaţiei
subliniind că, până la sfârşitul anului, sunt pregătite mai multe
proiecte strategice: Aş vrea să
anunţ extinderea Programului naţional de achiziţionare a rechizitelor
pentru şcolarii din familii sărace. Acest pachet va fi mai consistent, începând
cu anul şcolar viitor, considerând că ar putea fi furnizate rechizite şi
copiilor din grădiniţe, nu numai copiilor din şcoală. Dorim să deschidem o
dezbatere publică cu privire la reforma curriculară pentru învăţământul
obligatoriu, pentru învăţământul gimnazial. Propunem accelerarea discuţiei
între specialişti pentru configurarea unui model mai performant de masterat
didactic. Toate aceste măsuri sociale, pentru a funcţiona la parametri maximi
pe dimensiunea educaţie, au nevoie de profesori bine pregătiţi şi motivaţi,
prin urmare avem nevoie de o şcoală mai bună care să formeze viitorii profesori
care trebuie să fie mai performanţi. Nu în ultimul rând, ca urmare a
luptei noastre continue împotriva imposturii şi împotriva corupţiei, anunţăm şi
punerea în dezbatere publică a metodologiei pentru evaluarea şcolilor doctorale
şi, într-un viitor pe care nu-l dorim foarte îndepărtat, chiar începerea exerciţiului
naţional pentru evaluarea şcolilor doctorale, în aşa fel încât universităţile
să poată avea un învăţământ de calitate în domeniul formării forţei de muncă
înalt calificate şi performante.

Combaterea sărăciei este un deziderat
al politicilor publice, iar creşterea economică trebuie să fie pentru toţi,
a declarat şi Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice: Am
reuşit să asigurăm finanţare pentru programe noi, cum ar fi Fiecare copil în
grădiniţă şi Mere în grădiniţă. Un program de suflet pentru mine este O
masă caldă în şcoli, în care m-am implicat, iar pentru acest program avem o
alocare de 2,5 miliarde de lei. Nu este un program ieftin, dar este absolut
important în lupta împotriva sărăciei şi în asigurarea unei educaţii tinerilor
şi asigurarea unui viitor pentru România. La începutul anului am alocat 1,2
miliarde de lei pentru reabilitarea şcolilor. Pentru formare profesională vom
veni cu un pachet de facilităţi fiscale prin care să sprijinim
antreprenorii care doresc sa finanţeze formarea profesională. Pe parcursul
anului am asigurat finanţare pentru aceste proiecte din domeniul educaţiei,
sănătăşii şi, în general, pentru combaterea sărăcei. La ultima
rectificare bugetară din august am reuşit să identificăm venituri suplimentare
şi am alocat pentru Sănătate 570 milioane de lei şi peste un miliard de lei
pentru Învăţământ, respectiv 2,8 miliarde de lei pentru asistenţa socială. De
asemenea, am identificat resurse suplimentare pentru cheltuielile de personal
pentru învăţământul preuniversitar, pentru programul Fructe în
scoli şi pentru căminele de bătrâni.

Ministrul
Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a vorbit în cadrul dezbaterii despre Planul antisărăcie, lansat de guvernul
Româniai în luna februarie, despre relaţia dintre sărăcie şi sănătate afirmind
ca sărăcia este responsabilă de o dietă inadecvată care, ulterior, duce la
dezvoltarea bolilor. Oamenii consumă alimente ieftine, cu multe chimicale, din
cauza lipsei banilor, fapt care duce la instalarea unor boli grave, cel mai
frecvent, cancer. Dintre realizările Ministerului Sănătăţii amintim
lansarea unui program de caravane medicale, din fonduri norvegiene, prin
care medicii şi asistenţii merg prin satele izolate unde nu există
servicii medicale. De asemenea, în lucru
este Legea vaccinării prin care se prevede oferirea unui stimulent social
familiilor care nu-şi vaccinează copiii din lipsă de bani.

Pentru continuarea
măsurilor prezăvute în Planul antisărăcie, România are la dispozitie peste 572
de milioane de euro, finanţare din Fondul european de dezvoltare regională,
pentru perioada 2014-2020, pentru proiecte ce vizează incluziunea socială şi
reducerea sărăciei.