Recensământul deceniului

ʺOm cu om, casă cu casăʺ - în România a început, pe 1 februarie, recensământul populaţiei şi locuinţelor. Eveniment de anvergură desfășurat o dată la zece ani, recensământul nu este singular în Uniunea Europeană

Roxana Vasile, 09.02.2022, 16:16

ʺOm cu om, casă cu casăʺ – în România a început, pe 1 februarie, recensământul populaţiei şi locuinţelor. Eveniment de anvergură desfășurat o dată la zece ani, recensământul nu este singular în Uniunea Europeană. Dimpotrivă! Începând din 2021, recensăminte similare au loc în toate statele membre, astfel încât informațiile rezultate, unele coroborate, să ofere un tablou cât se poate de fidel nu numai la nivelul fiecărei țări în parte, ci și la scară comunitară.

În România, prima etapă, între 1 februarie și 13 martie, este logistică. Sunt preluate datele din surse administrative şi este creată şi populată baza de date necesară unei bune desfășurări a recensământului propriu-zis. Între 14 martie și 15 mai va avea loc a doua etapă – de autorecenzare, pentru ca între 16 mai și 17 iulie să fie organizată a treia – de colectare a datelor de către circa 25 de mii de recenzori în toată țara, prin interviuri faţă în faţă.

În premieră pentru statistica din România, culegerea şi prelucrarea datelor vor fi complet informatizate. Cu detalii, Cătălin Raiu, directorul de comunicare al Institutului Național de Statistică: Pentru prima dată în România, ca de altfel și în cazul altor state ale Uniunii Europene, ne aflăm în fața unei ambiții, dacă o pot numi așa: anume ca recensământul să fie unul digitalizat, cu alte cuvinte, pentru prima dată în România s-a scos complet utilizarea hârtiei și avem două procese digitale care înlocuiesc celebrul formular pe hârtie pe care trebuiau să îl completeze oamenii sau recenzorul, în dialog cu oamenii. Astfel, avem o etapă de autorecenzare prin care oamenii vor primi un link către chestionarul unde se pot autorecenza, deci își pot completa singuri datele solicitate. Și etapa a doua – interviu față în față, tot în baza unui instrument digital, de data aceasta tableta. Cu alte cuvinte, recenzorul vizitează locuințele oamenilor și consemnează răspunsurile acestora direct în tabletă. Datele, deja, introduse prin autorecenzare sau prin consemnarea recenzorului se varsă direct în baza de date și, de acolo, sunt procesate mai departe.

Românii care vor opta pentru autorecenzare, vor putea completa formularul de pe orice smartphone, de pe tabletă, laptop sau calculator. Chestionarul va fi disponibil în limbile română şi ale minorităţilor naţionale, precum şi în engleză. Cei care nu au, totuși, cunoștințe suficiente pentru a se descurca cu tehnica modernă, vor putea fi ajutați de persoane desemnate în acest sens la nivelul primăriilor. De spus și că angajații care vor recurge la autorecenzare vor avea dreptul la o zi liberă din partea angajatorului. După cum, persoanele care vor refuza să ia parte la recensământ pot fi amendate. Autoritățile nu mizează, însă, pe coerciție, ci, dimpotrivă, pe un climat pozitiv, de acțiune civică. Se speră că procentul celor care vor alege să se autorecenzeze va fi în jur de 35%.

Dar ce se numără la acest recensământ? Directorul de comunicare al INS, Cătălin Raiu, explică: Recensământul, prin definiție, nu doar la noi, ci și în altă parte, consemnează populația rezidentă, adică populația care se află pe teritoriul unui stat și își propune să rămână între granițele acelui teritoriu pe o perioadă de 12 luni. Este metodologia Eurostat, a Uniunii Europene, și nu poate fi schimbată. Deci, în urma acestui recensământ, vom afla ce populație rezidentă, indiferent de cetățenie, indiferent de etnie, are România pe teritoriul său. La momentul de față, Institutul Național de Statistică estimează stocul de români din afara granițelor țării la 3,3 – 3,4 milioane de persoane. Cu ocazia recensământului, care, așa cum spuneam, se desfășoară aproape simultan și în baza unei metodologii identice la nivelul Uniunii Europene, România află câți români sunt în țările membre ale Uniunii prin recensămintele organizate în fiecare țară de acolo. Cu alte cuvinte, noi știm câți români sunt în afara granițelor țării în măsura în care cooperăm, colaborăm și primim informații de la institutele naționale de statistică din țările respective.

De menționat că românii care stau mai puțin de 12 luni într-o țară străină pot completa formularul românesc, în timp ce aceia care depășesc 12 luni de ședere peste hotare îl pot completa pe cel al statului în care se află.

La nivel european, recensământul va ajuta la ierarhizarea statelor în funcție de numărul de locuitori. În prezent, România ocupă locul 6 în Uniune. Din păcate, însă, situația demografică din ultimul deceniu ar putea să o coboare pe 7. La nivel național, în urma întrebărilor la care va răspunde populația rezidentă din România, referitoare la studii, ocupație, venituri, religie, etnie ori locuință, profilul acesteia va fi creionat în detaliu. Scopul este de a oferi informaţii esenţiale pentru politicile publice, sociale sau economice, pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor, pentru mediul academic sau pentru oamenii de afaceri. Din nou, directorul de comunicare al Institutului Național de Statistică, Cătălin Raiu:

Recensământul surprinde profilul socio-demografic al populației. Asta este miza – să știi modul în care arată populația de pe teritoriul unei țări cu indicatori care merg de la pregătirea profesională, până la standardele de viață, bunăstarea fiecărei categorii profesionale ș.a.m.d. Sunt și indicatori să le spunem mai sensibili sau foarte interesanți în perspectiva anumitor politici publice finanțate inclusiv de Uniunea Europeană, spre exemplu, în privința apartenenței etnice a persoanelor sau indicatori foarte relevanți strict în plan național, precum apartenența religioasă. Și aici trebuie să vă mărturisesc că una din strategiile noastre vizează tocmai un parteneriat accentuat cu reprezentanții minorităților etnice și cu cei ai cultelor religioase, pentru că ele, prin definiție, sunt organizații direct interesate să-și maximizeze numărul de membri cu ocazia recensământului.

Cum recensămintele organizate o odată la 10 ani sunt singurele pârghii prin care statul poate să obțină informații importante, altfel extrem de intime, privind afilierea etnică sau religioasă a românilor, pentru mobilizarea lor,reprezentanții minorităților naționale și ai celor 18 culte religioase din România vor fi invitați lunar, până la încheierea perioadei de recenzare, de Institutul Național de Statistică, pentru discuții. O primă întâlnire, sub forma unui webminar, a avut, deja, loc.

Primele rezultate, parţiale, ale recensământului vor fi prezentate spre sfârşitul anului 2022. Cele finale, atât din România, cât și din toate statele membre ale Uniunii Europene, vor fi cunoscute la sfârșitul lui 2023.