Recorduri negative în rândul pensionarilor

Conform Ministerului Muncii, la sfârșitul lunii iunie, numărul pensionari români era mai mic cu peste 61.000 de persoane față de primul semestru din 2020.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Christine Leșcu, 10.11.2021, 13:11

Conform
Ministerului Muncii, la sfârșitul lunii iunie, numărul pensionari români era
mai mic cu peste 61.000 de persoane față de primul semestru din 2020. Mai mult
chiar. Comparativ cu aceeași perioadă din 2019, cifra este două ori și jumătate
mai mare, fiind astfel cea mai mare scădere a numărului de pensionari din 2013
și până în prezent. Fiindcă traversăm în continuarea pandemia de COVID19,
decesul este primul gând referitor la cauzele acestor ieșiri din sistem, cum se
sunt numite rece, în limbaj birocratic, lucru confirmat și de analistul
economic Cătălin Ghinăraru.

Ieșirile din sistem sunt fie naturale, fie
sunt datorate faptului că nu se mai îndeplinesc condițiile legale. Și aici mă
refer în special de pensiile de invaliditate sau de boală, cum se mai spune
colocvial. În cazul acesta, ieșirea la pensie nu este definitivă, adică
persoana care este în incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident
sau a unei boli nu este pensionat pentru totdeauna. Există examinări periodice
și, periodic, persoana ar trebui să se prezinte la control. Este o obligație
legală de a se prezenta. Dacă se constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile
și persoana și-a recăpătat capacitatea de lucru atunci sigur că persoana iese
din sistemul de pensii. Deci există și această cale.

Dacă ne uităm,
însă, la imaginea de ansamblu a sistemului de pensii, constatăm și o reducere a
numărului de intrări în sistem, adică o scădere a ratei de pensionare în
ultimii ani. Despre cauzele acestei situații, ne vorbește tot analistul
economic Cătălin Ghinăraru.

Există o cauză conjuncturală să spunem așa,
dar numărul de pensionari este în scădere de mult timp, cam de prin prima
decadă a acestui secol fiindcă s-au produs niște modificări structurale. În
primul rând au început să apară efectele legilor 19 și 263 care amândouă
privesc creșterea vârstei standard de pensionare încă din anul 2015. Deci
suntem la 65 de ani pentru bărbați și este în creștere la femei care, conform
prevederilor Legii 260, va ajunge la 63 de ani până în anul 2030. De asemenea
după cum știți conform unei hotărâri a Curții Constituționale, femeile pot opta
să rămână până la vârsta de 65 de ani pentru a se produce egalizarea cu
bărbații, cel puțin opțional. Deci, s-a produs o creștere a vârstei standard de
pensionare, ceea ce înseamnă că bărbații și femeile stau mai mult pe piața
muncii. În plus, s-au înăsprit condițiile de ieșire la pensie pe invaliditate.
Deci, pe lângă factorul conjunctural legat de pandemie care conduce la o
supramortalitate în rândul persoanelor vârstnice, există cauze structurale
legate de reforma Sistemului de Pensii pensii publice care și-a produs efectele
în această perioadă.

Afectată de o
criză demografică în evoluție, precum multe alte state dezvoltate, România are,
oricum, un raport dezechilibrat între numărul pensionarilor și cel al
salariaților. De aceea, la prima vedere, scăderea numărului de pensionări poate
părea o veste bună. Cătălin Ghinăraru.

Raportul între persoanele active și
persoanele inactive sau pensionari nu este foarte favorabil în România. Faptul
că numărul de pensionari este în descreștere ușoară, totuși, e un fapt să
spunem încurajator, ca să spun așa. Noi avem o problemă legată de
sustenabilitatea acestui sistem de pensii, dar trebuie precizat aici următorul
lucru foarte important: această tendință nu va ține foarte mult pentru că ne
apropiem ușor, ușor de orizontul anului 2030 și apoi al anului 2032. Mai ales
începând cu anul 2032, vor începe să iasă la pensie generațiile mari sau foarte
numeroase. E vorba de cei născuți la sfârșitul anilor 60, așa-numiții
decreței, căci atunci își vor atinge vârsta standard de pensionare, în jurul
anului 2032. Atunci vom vedea un număr mare de pensionări, dacă condițiile
legate de vârsta standard de pensionare se păstrează.

De aceea, în
ultima vreme, se discută iar modificarea legii în sensul prelungirii stagiului
de cotizare, deci implicit al creșterii vârstei standard de pensionare. Cu
toate acestea, ideea creșterii treptate a vârstei de pensionare până în jurul
vârstei de 70 de ani întâmpină o rezistență destul de puternică din partea
populației. Cum vede situația analistul economicCătălin Ghinăraru?

Ideea asta nu a fost foarte bine primită
nici în alte state și nici la noi. E de înțeles pentru creșterea vârstei
standard înseamnă creșterea stagiului de cotizare până la 40 de ani de muncă. E
o perioadă foarte îndelungată în condițiile în care circumstanțele de pe piața
muncii România nu sunt chiar cele mai favorabile. Sigur că foarte mulți se
gândesc dacă o să reușească să facă stagiul de cotizare complet. De aceea și în
legea actuală, și în proiectul următoarei legi apare posibilitate de cumpărare
de stagiu de cotizare. Este adevărat că până la urmă s-ar putea ca și
comportamentul să se modifice în timp. E foarte posibil ca generațiile acestea
mari, cei născuți în anii 60-70, să gândească diferit de generațiile
anterioare, căci au ajuns pe piața muncii și au desfășurat activitatea în
condiții de piață liberă.

Deocamdată, însă, e greu de anticipat care vor fi opțiunea și
comportamentul generațiilor de decreței ajunși în prag de pensionare. De
asemenea, rămâne de văzut ce modificări legislative vor fi adoptate și cum vor
influența acestea mentalul oamenilor referitor la pensioare.