Risipa alimentară – efecte economice, de mediu și sociale

Românii aruncă 3,4 milioane de tone de alimente pe an, în timp ce peste 27% din populaţia țării se află în risc de sărăcie şi excluziune socială.

Roxana Vasile, 18.03.2026, 14:51

Românii aruncă anual la gunoi peste 3,4 milioane de tone de alimente, echivalentul unui camion plin cu mâncare pe minut. În tot acest timp, peste 27% din populaţia țării se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, având dificultăţi în a-şi asigura o masă completă zilnic.

Acest paradox extrem de dureros este semnalat de Federaţia Băncilor pentru Alimente din România, care atrage atenţia asupra unor idei greşite care favorizează risipa alimentară. Potrivit organizaţiei, una dintre cele mai răspândite este că această risipă ar fi generată, în principal, de supermarketuri, iar că la nivelul gospodăriilor problema ar fi minoră. Realitatea indică altceva – după cum explică reprezentanta Federației, Andreea Bobiș:

ʺProbabil că și schimbările sociale prin care am trecut noi, ca popor, ne-au dus în această direcție, dar nu numai. Ești asaltat și de oferte, consumerismul este încurajat din toate perspectivele, noi trăim o viață pe repede înainte care determină, și ea, alegeri diferite în ceea ce privește partea de consum… toate aceste lucruri fac ca risipa să ajungă la cote atât de mari, alarmante de-a dreptul.

Și se mai întâmplă un fenomen – în momentul în care noi vorbim de risipă alimentară, pe foarte mulți îi face să meargă cu gândul la supermarketuri, restaurante, dar adevărul este că și la noi acasă risipim undeva la jumătate din această cantitate. Doar că acasă ajungem să punem la coșul de gunoi o jumătate de iaurt, un sfert de pachet de unt, două felii de pâine și nu ne dăm seama că, dacă stăm să facem un calcul, la final de lună sau la final de an, de fapt, ajungem la niște cifre impresionante.ʺ

Cum familiile sunt responsabile pentru o parte importantă a mâncării aruncate, ca să conştientizeze acest lucru, specialiştii le recomandă să facă testul ‘Puşculiţa risipei’ – să pună într-un borcan contravaloarea alimentelor aruncate, pentru a se convinge la finalul lunii cât costă lipsa de organizare. Ce soluții simple ar fi de aplicat pentru evitarea risipei alimentare? Din nou, Andreea Bobiș:

ʺPrima soluție este ca fiecare dintre noi să ne facem o listă de produse înainte de a merge la cumpărături. Să ne uităm în frigider și să aplicăm sistemul <first in, first out>, adică ce a intrat prima dată să iasă prima dată. Inclusiv o zonă <consumă-mă cu prioritate!> ne ajută să reducem această risipă și, bineînțeles, partea de congelare a resturilor, ca să le refolosim atunci când avem ocazia. Toate acestea sunt obiceiuri mici, dar cu un impact incredibil de mare.ʺ

Să spunem aici și că multe alimente ajung la gunoi din cauza confuziei privind etichetele de pe ambalaj. Or, trebuie făcută diferenţa între ‘a se consuma până la data de’, care indică siguranţa alimentară şi este folosită, de exemplu, pentru carne sau lactate şi ‘a se consuma de preferinţă înainte de’, care se referă la calitatea optimă a produsului. Pastele, orezul, conservele sau cafeaua pot fi consumate şi după această dată, dacă ambalajul este intact.

Apoi, să nu uităm nici de standardele estetice stricte care fac, de pildă, ca fructe sau legume bune de consumat să fie respinse doar pentru că sunt, de exemplu, puțin pătate sau ușor lovite și nu mai arată ʹperfectʹ. Sau că o parte din pâinea din brutării ajunge la gunoi, doar pentru că oamenii își doresc să o consume numai proaspăt scoasă din cuptor.

Odată aruncată la groapa de gunoi, spune Federaţia Băncilor pentru Alimente din România, mâncarea se descompune și eliberează metan – gaz cu efect de seră extrem de puternic. În plus, împreună cu un aliment aruncat la gunoi, sunt irosite şi resursele necesare pentru producerea, ambalarea şi transportul acestuia, precum apa, energia şi munca umană depusă.

Altfel spus pe scurt, risipa alimentară înseamnă pierdere economică, generează probleme de mediu și – mai ales – reduce șansa băncilor pentru alimente de a ajuta oamenii nevoiași. Ce fac aceste bănci? Andreea Bobiș explică:

ʺÎncă de la bun început, acolo unde alții au văzut doar partea aceasta de exces sau de alimente greu de gestionat, noi am văzut resursă care poate fi salvată și care poate să ajute, să redea demnitate și sprijin unor oameni. Ce facem noi în mod concret este că preluăm aceste alimente, pe care le redirecționăm de cele mai multe ori destul de repede, pentru că vorbim de termen scurt de expirare, către oamenii în nevoie și, la nivel național, această preluare și redistribuire de alimente înseamnă că sprijinim peste 800 de ong-uri cu programe sociale și hrănim săptămânal peste 300.000 de persoane. Rețeau băncilor pentru alimente din România are 9 bănci și fiecare deservește 4 sau 5 județe. Avem bancă la București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Craiova, Constanța și Galați. Este acoperită aproape toată țara.ʺ

Ce ar însemna pentru oamenii săraci dacă în România nu s-ar mai arunca anual peste 3,4 milioane de tone de alimente? Ne spune tot reprezentanta Federaţiei Băncilor pentru Alimente:  ʺAr însemna acoperirea hranei de care ei au nevoie zilnic. Adică, noi nu ajungem la toți cei nevoiași. Ajungem la o parte dintre ei, probabil la sub 10% din toți cei care ar avea nevoie de sprijin. Și nu știm cum va fi următoarea perioadă, pentru că sunt extrem de multe necunoscute, dacă acest număr va fi în creștere sau nu.ʺ

Federaţia Băncilor pentru Alimente din România a colectat de la înfiinţarea în 2016 până la finele lui 2025, peste 41.000 de tone de produse, din care peste 37.000 de tone de alimente salvate de la risipă. Au fost transformate în peste 76 de milioane de porţii de hrană.