ROBORUL discordiei

Consiliul Concurenţei a sancţionat zece bănci din România cu amenzi-record pentru presupusa încălcare a regulilor de concurenţă în stabilirea indicelui ROBOR. Ce înseamnă aceasta pentru românii cu credite?

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 17.06.2026, 17:19

Deși printre cei mai săraci cetățeni din Uniunea Europeană, românii plătesc pentru credite de consum sau ipotecare dobânzi cu mult mai mari decât alți locuitori de pe continent. Un motiv este inflaţia mare, băncile din România ajustând dobânzile și în funcție de acest indicator. În al doilea rând, economia românească este considerată mai riscantă decât altele, ceea ce determină aplicarea unor marje de dobândă mai mari. În fine, instituțiile bancare românești au acces la finanţare la costuri mai mari comparativ cu cele din Europa dezvoltată, iar acest lucru se reflectă în ratele dobânzilor oferite clienţilor.

Și, parcă pentru că toate acestea nu ar fi fost de ajuns, la început de iunie, o informație-bombă a făcut înconjurul redacțiilor de ştiri – Consiliul Concurenţei a aplicat, pentru zece dintre cele mai mari bănci din România, amenzi în valoare de aproape 4 miliarde de lei, adică peste 700 de milioane de euro. Băncile respective sunt acuzate că ar fi încălcat normele de concurenţă – Legea concurenţei şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene – și că și-ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR, acel cuvânt aproape… magic, ale cărui cunoaștere și înțelegere devin o necesitate pentru orice persoană fizică sau juridică din România care are un credit în lei sau se gândește să facă unul.

Vedetă și în anii trecuți, când a crescut foarte mult, ROBOR (prescurtarea de la Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele în monedă națională, pe perioade scurte. Or, dacă cineva are un credit în lei cu dobândă variabilă, aceasta este compusă din două părți: una fixă, negociată cu banca și trecută în contract și una variabilă, dată de indicele de referință. Dacă crește ROBOR, crește dobânda totală și, evident, rata lunară. Cu alte cuvinte, de ROBOR depinde în mare măsură calitatea vieții unei familii cu rate la bancă sau succesul afacerii pe care un patron ar vrea să și-o dezvolte cu ajutorul unui împrumut bancar.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat mecanismul de posibilă manipulare a Robor:

ʺIndicele ROBOR e important pentru că el influenţează dobânzile care sunt plătite la credite. Problema este că nu putem să-l stabilim pe baza unor tranzacţii efective și, atunci, înlocuim tranzacţiile astea reale cu nişte tranzacţii potenţiale – asta înseamnă fixing-ul ROBOR! Adică întrebarea e: domnule, tu nu vrei să împrumuţi bani pe nouă luni de zile altei bănci, dar, dacă i-ai împrumuta, la ce preţ i-ai împrumuta, la ce dobândă? Şi, de asta, regulile – care sunt europene, nu sunt naţionale – spun că trebuie să fie independente cotaţiile.

Deci o bancă nu trebuie să se uite la ce face altă bancă, nu trebuie să ştie ce face altă bancă, ca să nu se poată orienta unii după alţii şi în felul ăsta să poată să ducă indicele ăsta mai sus decât ar fi cazul. Or, la noi asta s-a întâmplat! Au fost schimburi de informaţii între bănci, băncile puteau să vadă şi să se orienteze după ce făceau alte bănci şi asta denaturează stabilirea indicelului ROBOR. E mare influenţa? ROBOR-ul variază între un minim şi un maxim care este stabilit de politica BNR-ului. Deci, BNR nu-l lasă să crească peste un anumit nivel, nu-l lasă să scadă sub un anumit nivel, dar întreg tunelul ăsta e de câteva procente.ʺ

În mod previzibil, acuzația că cele zece bănci şi-ar fi coordonat comportamentul printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice în stabilirea ROBOR-ului a generat perplexitate, furie și reacții atât din partea beneficiarilor de credite, cât și a băncilor. În Parlamentul de la București, senatorul PSD Daniel Zamfir a iniţiat un proiect de lege care îşi propune să creeze un mecanism prin care clienţii să fie despăgubiţi în cazuri de acest gen:

ʺÎn situaţia în care o autoritate a statului – Consiliul Concurenţei sau ANPC – constată, ca urmare a unor practici concurenţiale neloiale sau a unor erori dovedite, că au fost prejudiciaţi consumatorii de credite, băncile au obligaţia să corecteze erorile constatate, să recalculeze obligaţiile contractuale prin aplicarea unei formule de calcul revizuite tuturor contractelor şi să restituie integral prejudiciul dovedit în urma anchetei în termen de 45 de zile de la solicitarea consumatorului.ʺ

De cealaltă parte, băncile amendate au anunţat că vor contesta în instanţă sancţiunile primite și se apără spunând că au respectat întocmai reglementările din domeniu. Inclusiv BNR a cerut clarificări din partea Consiliului Concurenţei, respingând ideea existenţei unui cartel. Oricum, unii analiști cred că efectele deciziei Consiliului Concurenței ar putea trece dincolo de simplul impact financiar al amenzilor. Este cazul vicepreşedintei CFA România, Alexandra Smedoiu, care consideră că ar putea fi redeschisă chiar o întreagă discuţie despre modul de stabilire a ROBOR: ʺEste posibil să vedem o revenire asupra acestui mecanism, poate chiar eliminarea lui. Asta înseamnă şi că practic nu va mai exista o referinţă pentru contracte pe termene mediu şi lung, adică va exista probabil o referinţă doar pentru termene foarte scurte.ʺ

Peste un milion de români ar fi fost afectați de manipularea ROBOR, ceea ce, pentru mulți, a echivalat cu oportunităţi ratate: concedii la care au renunţat, economii care nu au mai fost puse deoparte pentru copii, renovări amânate sau investiţii în educaţie care nu au mai fost făcute. În absența unei corectări voluntare a contractelor și a plății prejudiciilor de către bănci, ar putea urma zeci ori, poate, sute de mii de procese în instanțele de judecată. Și, desigur, ar putea fi serios zdruncinată încrederea publică în sistemul bancar.