Spiritul civic din cartierele bucureştene
Clădit la sfârşitul anilor 60, la periferia de atunci a Bucureştiului, cartierul Drumul Taberei a devenit, de-a lungul deceniilor, ceva mai mult decât un cartier-dormitor.
Christine Leșcu, 15.10.2014, 12:02
Clădit la sfârşitul anilor 60, la periferia de atunci a Bucureştiului, cartierul Drumul Taberei a devenit, de-a lungul deceniilor, ceva mai mult decât un cartier-dormitor. Printre blocurile cu patru, opt sau zece etaje, au fost construite şcoli, grădiniţe, dispensare şi chiar un cinematograf, amplasat într-un ansamblu de clădiri care găzduiau o cofetărie, un magazin universal, un atelier fotografic şi o frizerie. În mijloc, era o piaţetă, un mică esplanadă, unde tinerii, dar nu numai ei, îşi putea da întâlnire. Cartierul căpătase, aşadar, un centru în jurul căruiau oamenii puteau clădi o comunitate. De 17 ani, însă, cinematograful Favorit” e închis, iar zona comercială complet transformată, spre regretul multor locatori din apropiere care s-au şi constituit într-un grup de iniţiativă. Cu ce se ocupă acest grup aflăm de la o membră a sa, Marilena Trică: Iniţiativa Favorit este un grup de prieteni, de vecini, de cetăţeni care-şi doresc acelaşi lucru: revitalizarea cinematografului Favorit şi al centrului comunitar de acolo. Ne-am înfiinţat în mai 2010 cu ajutorul Centrul De Resurse Pentru Participare Publică (CERE). Atunci, în 2010, CERE a bătut la uşa a 120 de apartamente şi i-a invitat pe cetăţenii din zona Favorit la o discuţie să spună ce părere au despre problemele lor. Deşi nu ne aşteptam, au răspuns invitaţiei locuitorii din 60 de apartamente, deci jumătate din cei invitaţi. La discuţii, oamenii au fost rugaţi să scrie pe o hârtiuţă ce ar vrea să se întâmple în zona lor. Când s-au centralizat răspunsurile, surpriza a fost să aflăm că oamenii îşi doreau ca cinematograful Favorit să renască. Aşa a luat naştere grupul. Acum membri activi, care se întâlnesc regulat, sunt în jur de 10. Dar în baza noastră de date sunt peste 300 de membri.
Ce doresc aceşti oameni nu este pur şi simplu redeschiderea cinematografului, ci transformarea complexului Favorit de altădată într-un centru cultural unde să se organizeze chiar spectacole de teatru şi concerte, un loc unde pensionarii să socializeze, unde tinerii să-şi petreacă timpul liber şi în care copiii să vină la cercuri sau la cursuri sau la alte activităţi educative, de fapt “inima unei comunităţi”, cum o numeşte sociologul Mircea Kivu: “Cartierele unui oraş n-au nevoie doar de utilităţi, aşa că dacă vorbim strict despre funcţiuni, cartierul Drumul Taberei are tot ce-i trebuie: are cinematografe în mall-uri, are spaţii comerciale din belşug. Dar, în afară de asta, cartierele au nevoie de ceea ce aş numi repere simbolice”, adică de locuri în care oamenii să se întâlnească în calitate de persoane, nu de simpli consumatori, şi să aibă o viaţă comunitară. E vorba de necesitatea ca aceste cartiere să se dezvolte ca nişte comunităţi, nu ca simple aglomerări de locuitori.”
Deşi este adevărat că regimul comunist a distrus spiritul de asociativitate, în ultima vreme, mici grupuri din diverse cartiere şi oraşe, încep să acţioneze ca o comunitate. În cartierul Drumul Taberei mai sunt câteva grupuri de iniţiativă, precum Grupul Callatis Drumul Taberei” şi Iniţiativa Tudor Vladimirescu, iar în alt cartier bucureştean s-a înfiinţat “Grupul Lacul Tei”. Atunci când oamenii simt că fac parte dintr-o comunitate, simţul civic începe să acţioneze. Sociologul Mircea Kivu cunoaşte şi alte iniţiative similare, în alte oraşe: E una recentă în Iaşi, iniţiativa celor care se opun tăierii teilor din centrul oraşului. Ştiu de o altă iniţiativă frumoasă din Oradea a unui grup care s-a asociat pentru revitalizarea unui pasaj comercial şi refacerea lui ca un centru comunitar. Încep să se simtă acţiuni de genul acesta, ale oamenilor care pornesc ei singuri să se organizeze. Fără acest gen de iniţiative, nu se va întâmpla decât ce vor autorităţile.
Ce au obţinut de la autorităţi, membrii grupului Iniţiativa Favorit”, ne spune Marilena Trică: Am făcut o grămadă de petiţii, de interpelări în cadrul şedinţelor consiliului local al primăriei de sector, am dat comunicate de presă. Ne-am şi certat cu ei. Dar iată ce am obţinut.În 2011, s-au aprobat fondurile şi s-a realizat studiul de fezabilitate pentru Proiectul Favorit. În 2012, s-au obţinut bani din bugetul local şi s-a şi realizat proiectul tehnic, în 2013, spre marea noastră bucurie, ni s-au aprobat 2,6 milioane de euro pentru punerea în practică a proiectului. Din păcate, nu s-a trecut încă la această fază din cauza faptului că proprietarul clădirii cinematografului nu este primăria. Clădirea este deţinută de Ministerul Culturii prin RADEF cu care ne luptăm pentru ca primăria sectorului 6 să o dobândească şi să poată face investiţia. De aceea, continuăm cu petiţiile.”
Momentan, proiectul de revitalizare e blocat din cauza birocraţiei, între RADEF (Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor RomâniaFilm) care a abandonat clădirea cinematografului şi primăria sectorului 6 care nu o poate prelua. Între timp, Marilena Trică şi colegii săi din Iniţiativa Favorit” trimit autorităţilor cărţi poştale cu doleanţele lor.
Un exemplu către Ministerul Culturii: Stimaţi domni, sunt un cetăţean al SUA, cu reşedinţă în Drumul Taberei, de 20 de ani. Iubesc cartierul nostru, dar există o ruină tristă, cinema Favorit, şi vrem transformarea lui în centrul cultural. Nu înţeleg problema 100%, dar cred că e în puterea ministerului să ajutaţi acest grup.” Şi o cerere către primăria sectorului 6: Fără panseluţe şi borduri în sectorul 6. Bani, bunăvoinţă şi educaţie pentru cinema Favorit.”
Ca o dovadă că acţiunile civice dau roade, pe 26 septembrie, cu ocazia evenimentului Zilele Cartierului”, membrii Iniţiativei Favorit au reuşit să convingă autorităţile să deschidă porţiile cinematografului. Au fost proiectate, în hol, două scurt metraje, dar numărul mare de spectatori le-au dat speranţa că împreună, poate, vor reuşi.
