Târguri bucureştene dedicate cărţilor şi textelor copilăriei

Lipsă de apetit pentru lectură, elevi mai atraşi de tablete şi internet decât de cărţi, părinţi prea ocupaţi pentru a le citi copiilor...

Adaugă ca sursă preferată în Google

Christine Leșcu, 11.10.2017, 10:16

Lipsă de apetit pentru
lectură, elevi mai atraşi de tablete şi internet decât de cărţi, părinţi prea
ocupaţi pentru a le citi copiilor… Iată doar câteva dintre motivele de
nemulţumire legate de relaţia dintre generaţiile mai tinere şi cărţi, motive
care au devenit o constantă a discursului public din ultimii ani referitor la
educaţie. Recent, însă, au apărut şi iniţiative private care doresc să impună o
schimbare de atitudine: în loc să ne plângem, mai bine să încercăm să schimbăm
lucrurile în bine. De pildă, asociaţia Câte-n lună şi-n mansardă a organizat
primul târg de carte pentru copii, BOOKerini, din Bucureşti. Pe parcursul unui
weekend, copiii au avut acces la cărţi pentru ei, la preţuri reduse, în cadrul
librăriei centrale Cărtureşti.

Nu doar cărţi le-au fost puse la dispoziţie
copiilor, ci şi diverse ateliere pe teme asociate lecturii şi cărţii, după cum
aflăm de la Valentina Bâcu, una dintre organizatoare: Punem accentul pe
cartea de calitate şi urmărim împrietenirea copiilor cu personajele din cărţi.
De aceea, modul în care am organizat acest târg e foarte important. Am amenajat
standurile special pentru ei, să fie la înălţimea lor ca să poată ajunge foarte
uşor la cărţi. În acelaşi timp, pot sta pe jos, pe perne, pe fotolii. Organizăm
în acelaşi timp o serie de activităţi, aici, în librăria Cărtureşti Verona. În
mansardă există o expoziţie a copiilor pe care am realizat-o împreună cu ei cu
o lună înainte de începerea târgului. Tot în mansardă se desfăşoară ateliere
pentru copii şi lansări de carte.

Pe parcursul celor trei
zile de târg,aglomeraţia de copii, părinţi şi profesori pare a infirma
impresia că tinerii nu mai citesc. Valentina Bâcu. În ciuda acestei păreri, copiii citesc şi
citesc chiar mult, dar fără să fie obligaţi de programa şcolară. Este lucrul pe
care l-am descoperit lucrând cu ei şi pe care ar trebui să-l înţeleagă şi
părinţii, şi profesorii. Ei nu citesc constrâns, nu citesc neapărat cărţile
recomandate de părinţi ca fiind capodopere. Cred că cel mai important este să-i
lăsăm pe ei să descopere plăcerea cititului. Tocmai de aceea am organizat acest
târg care este altfel decât alte evenimente de acest gen, fiindcă am creat
spaţii de citit, cum ar fi un cort. Avem ateliere de poveşti, de creare de
ilustraţii pentru poveştile respective. Copiii citesc, cam asta ar fi
concluzia. Această primă ediţie a BOOKerini ne confirmă acest lucru. În prima
zi de târg am avut peste 700 de copiii care au participat la evenimentele
noastre. Şi sperăm să crească numărul lor.

Copiii nu doar citesc,
ci şi scriu, după cum am descoperit la BOOKerini unde am stat de vorbă cu Delia
Calancia, cel mai tânăr scriitor Humanitas, aşa cum se prezintă autoarea
volumului scris şi ilustrat de ea şi intitulat O zi din viaţa Deliei. Acum în vârstă de 9 ani şi jumătate, ea
desenează de la trei-patru ani, iar după ce a învăţat să citească, desenele
sale au început să se inspire din lecturi. Ce cărţi îi plac? Delia. Cel mai mult îmi plac cărţile fantasy precum
şi cele scrise de Roald Dahl, de pildă Matilda şi Charlie şi fabrica de
ciocolată. De fapt, toate cărţile lui îmi plac. Citesc zi de zi. Nu trece o zi
fără să citesc.

Un alt tânăr autor este
şi Petru Buzea de 10 ani, care împreună cu sora lui mai mică, Smaranda, au
scris şi ilustrat cartea Poveşti scurte, dar cu haz. Cum i-a venit ideea, ne
spune chiar Petru. Într-o seară când
n-aveam ce să fac, m-am gândit să scriu o poveste. Am început să scriu, apoi am
citit-o şi i-am arătat-o mamei care a zis că-i place. Scriu în stilul basmelor,
căci îmi plac basmele, mai ales să le citesc. Dar cu puţin timp în urmă mi-a venit
ideea să scriu şi inspirat din viaţa mea.

Şi Petra, de aproape 11
ani, şi-a încercat mâna la scris după ce, oricum, era o cititoare împătimită. Chiar
azi am început să scriu o carte, dar îmi place să le şi ilustrez. Îmi citeau
părinţii şi într-o zi, după ce am învăţat să citesc şi citeam mai mult eu
singură, îmi mai citea şi bunica, dar ea adormea cu cartea în mână, aşa că,
atunci, mi-am zis: Ia să citesc eu singură în continuare.

Rolul părinţilor în privinţa deschiderii apetitului pentru lectură e
primordial ca în oricare din celelalte aspecte ale educaţiei. De aceea,
Narativ, festival de lectură pentru copii, se adresează în egală măsură şi
părinţilor. Acolo am stat de vorbă cu Ana, mama unui băieţel şi a unei fetiţe,
care ne-a
spus de ce şi-a adus ambii copii la Narativ. Vreau să fie mai atraşi de
lectură dat fiind faptul că în zilele noastre, ei sunt orientaţi mai mult către
TV, către tabletă, internet şi telefon. Parcă nu mai au atracţia faţă de cărţi.
Băiatul meu care are 10 ani a început să citească singur, dar din când în
când mai are nevoie de un imbold de la mine. Fetei încă îi mai citesc eu, de
fapt citim împreună, căci ea e în clasa I şi de-abia acum învaţă să citească.
Citim împreună, dar timpul e foarte scurt. De asta am şi început să vin la
festivalul Narativ, ca să înceapă să citească singuri.

Festivalul Narativ, ajuns anul acesta la cea de-a treia ediţie, e
organizat de Asociaţia Curtea Veche, şi oferă copiilor peste 3000 de locuri
gratuite la diverse ateliere menite să stimuleze interesul pentru citit. Miruna
Meiroşu, vicepreşedinta asociaţiei Curtea Veche. Organizăm ateliere pe diverse teme prin care
încercăm să le demonstrăm copiilor cât de amuzant poate fi să citeşti. În
acelaşi timp încercăm să le dezvoltăm creativitatea, simţul critic şi
capacitatea de argumentare prin îmbinarea lecturii cu diferite tehnici preluate
din arte vizuale, din teatru de umbre, din arhitectură. Sunt şi ateliere de
povestit în diverse limbi străine. Avem ateliere şi pentru copiii cu probleme
de vedere şi de auz. Dincolo de aceste tipuri de evenimente avem şi conferinţe
pentru părinţi. De trei ani încercăm să promovăm conceputul de parenting
pentru lectură, adică familiarizarea părinţilor cu tehnicile moderne de a
aborda, în relaţia cu copiii, problema cititului şi de a-i impulsiona spre
lectură.

În
această privinţă, eforturile părinţilor şi ale educatorilor trebuie unite,
căci, potrivit unui studiu realizat tot de asociaţia Curtea Veche, doar 8%
dintre elevii bucureşteni citesc de plăcere.