Telefonul vârstnicului

Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen în creştere în întreaga Europa. Conform Institutului Naţional de Statistică, în România, peste 3 milioane de persoane au vârste de peste 65 de ani.

Adaugă ca sursă preferată în Google

România Internațional, 03.02.2016, 10:50

Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen în creştere în întreaga Europa.
Conform Institutului Naţional de Statistică, în România, peste 3 milioane de
persoane au vârste de peste 65 de ani. Unii îşi găsesc un loc în căminele de
bătrâni, alţii însă trăiesc singuri şi
lipsiţi de ajutor. Pentru a veni în sprijinul lor, Fundaţia Principesa
Margareta a României a deschis o linie telefonică gratuită şi confidenţială
unde bătrânii, cu vârste de peste 65 de ani, pot suna pentru diverse probleme.
Practic, de 25 de ani de când Alteţa Sa Regală s-a întors în România, a cautat
să vină în sprijinul bătrânilor prin programe menite să crească calitatea
vieţii vârstnicilor. Telefonul Vârstnicului este un proiect care răspunde
nevoilor bătrânilor din România, fie că vorbim de informare, ori de sprijin
emoţional şi de alinare a singurătăţii, după cum se spune Mugurel Enescu,
director executiv al Fundaţiei Principesa Margareta a României: Vârstnicii pot să
sune la 0800460001 şi acolo le vom răspunde cu suflet. Avem colege care răspund
la acest telefon, instruite în dialogul cu persoanele vârstnice şi cu studii în
asistenţă socială şi care încearcă cu toate puterile să-i ajute pe bătrâni să-şi rezolve problemele. Telefonul
Vâstnicului este o linie care vrea să facă o legatură între vârstnici şi
serviciile ce li se oferă. Ne gândim că vârstnicii nu sunt întotdeauna la fel
de bine informaţi ca cei mai tineri care au acces la internet şi priceperea să
folosească internetul. Vârstnicii nu pot face acest lucru. Am creat o bază de
date foarte bine structurată şi ştim să facem legătura între ei şi alte
organizaţii neguvernamentale, sau alte instituţii care ar putea să-i ajute.
Putem, de asemenea, să le recomandăm un club al seniorilor sau alte
servicii care sunt la ei în comunitate.

Şi pentru că mii de bătrâni sunt afectaţi de fenomenul izolării sociale şi
nu ştiu cui să se adreseze pentru a primi o vorbă bună, nu puţini au fost cei
care au auzit de Telefonul vârstnicului şi l-au apelat, ne spune Mugurel
Enescu: În cele trei luni de la
dechidere am avut aproximativ 1100 de apeluri, dar cel mai important este că au
fost peste 500 de persoane care ne-au solicitat ajutorul sau care, pur şi
simplu, au dorit să intre în contact cu cineva care să-i ajute să treacă peste
momentele de singurătate. Au fost peste 120 de ore de conversaţii cu
persoanele vârstnice. Oamenii ne-au sunat pentru că-şi doreau să obţină un
ajutor financiar sau medical, pentru că aveau nevoie de informaţii practice sau
au dorit să ne semnalizeze un caz de abuz asupra persoanelor vârstnice. Dacă o
persoană se află într-o perioadă dificilă de viaţă, atunci noi putem să facem
legătura între persoana respectivă şi o organizaţie neguvernamentală de la
nivel local sau serviciul social de la nivel local care are printre îndatoriri
să aibe grijă de persoanele vârstnice aflate în dificultate.

D-na Elisabeta are 62 de ani este din Baia Sprie, Maramureş, şi este
foarte încântată de această iniţiativă: Postul Naţional Radio, pe
care-l ascult foarte mult, a anunţat acest număr la începutul anului, iar
pe data de 7 ianuarie am sunat şi eu. Eram curioasă să aflu despre ce este
vorba şi mi-a răspuns domnişoara Roxana, o fată foarte amabilă. I-am spus
de ce am nevoie şi m-a ajutat. Mi-a dat numărul de telefon de care aveam
nevoie, m-a pus să-l repet ca să nu greşesc. Să ştiţi că sun aici şi mă
simt că într-o familie. Sun cu încredere, nu am emoţii.
Eu zic că sfaturile sunt utile, sunt binevenite.

Lucia Felicia are 77 de ani şi este
din Galaţi. Pictează ca să-i mai treacă singurătatea şi sună, din când în
când, la Telefonul vârstnicului pentru că numai de aici primeşte soluţii la problemele ei. Numai
aici găseşte o voce caldă şi prietenoasă: Am
primit diferite sugestii la doleanţele mele. Omul are multe de spus câteodată,
mai ales la vârsta a treia. Eram necajită atunci când a venit poştăriţa şi mi-a
lăsat broşura cu numărul de telefon şi am zis să sun că nu aveam căldura în
casă şi eram foarte supărată. Eu am un hobby; îmi place să pictez şi din cauza
frigului nu puteam să pictez. Am sunat
aici şi mi-au dat sfaturi, mi-au spus unde să sun.. Deci este util…
foarte util. Mă încurajează, mă întreabă dacă am început să pictez, voiam să-mi
deschid o expoziţie. După ce mi-a murit soţul am rămas singură şi am nevoie de
încurajare, de ajutor.

Fundaţia
Principesa Margareta a lansat, la sfârşitul anului trecut, şi o asociaţie
condusă de voluntari. Este vorba despre Asociaţia Niciodată singur care îşi
propune să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale vârstnicilor de peste 65 de
ani,prin
dezvoltarea şi extinderea unor servicii, ne spune Mugurel Enescu, director
executiv al Fundaţiei Principesa Margareta a României: E vorba de
o asociaţie care cuprinde peste 200 de voluntari şi care merg acasă la
vârstnici sau în centrele pentru persoane vârstnice pentru a încerca să creeze
o relaţie cu aceştia, să-i scoată din starea de singurătate şi de izolare.
Asociaţia încearcă să-i reactiveze pe vârstnici şi periodic atunci când
avem şi noi donaţii din partea unor companii, de Paşte sau de Crăciun, încercăm
să-i ajutam şi cu diverse pachete.

Noua
asociaţie a fost lansată ca urmare a unor studii realizate de Institutul GFK
care evidentiază cele mai critice probleme ale bătrinilor din România. Potrivit studiului, aproximativ 1,5
milioane de vârstnici din România sunt afectaţi de singurătate.Mugurel
Enescu ne prezintă şi alte rezultate ale acestui studiu: A reieşit că unul din doi
vârstnici este afectat de singurătate. Tot acel studiu ne-a arătat că foarte
mulţi vârstnici au o problemă cu sentimentul de inutilitate. Practic ei nu mai
au nici un rol în comunitatea în care trăiesc şi asta îi afectează profund. De
asemenea, vârstnicii nu vor să fie dependenţi de alţii, au un sentiment de
ruşine prin simplul fapt că-i împovărează pe alţii cu existenţa lor. Lucrurile
astea ne duc cu gândul la faptul că
această societate în care trăim şi care este o societate în curs de îmbătrânire
trebuie neapărat să se schimbe.Trebuie să ne adaptăm la această problemă, să ne
adaptăm la faptul că îmbătrânim şi trebuie să încercăm să le oferim vârtnicilor
posibilitatea de a avea un rol activ în comunitate. Trebuie să le oferim
posibilitatea să facă voluntariat, aşa cum încercăm şi noi să facem, să se
implice din punct de vedere civic. Să le oferim posibilitatea să lucreze dacă
vor într-un program scurt chiar şi după ce au terminat pensia,daca vor să câştige nişte bani în
plus.

Linia telefonică Telefonul
Vârstnicului a fost deschisă de Fundaţia Principesa Margareta a României
în cadrul unui proiect desfăşurat în parteneriat cu Fundaţia Vodafone România.