Zone afectate de risc socio-educațional

Despre problemele sistemului educațional românesc se discută de mult timp, fiecare dintre actorii implicați aducându-și propria contribuție la analiza stării de fapt.

Christine Leșcu, 25.11.2020, 10:19

Despre problemele sistemului
educațional românesc se discută de mult timp, fiecare dintre actorii implicați
aducându-și propria contribuție la analiza stării de fapt. Părinți, cadre
didactice, autorități și elevi aduc argumente pentru a explica din punctul lor
vedere de ce abandondul școlare e mare în România (15,3% în 2020, peste media
UE), de ce elevii sunt slabi pregătiți ( în jur de 40% dintre elevii de 15 ani
erau analfabeți funcționali în 2018) ) și de ce profesorii sunt demotivați. În
plus, diverse studii sociologice indică un nivel mare de sărăcie al elevilor de
la țară și din zonele defavorizate, fapt care le afectează și educația.

Pentru
a clarifica lucrurile și a le sintetiza, asociația non-guvernamentală Human
Catalyst a conceput Indicele de Risc Socio-Educațional (IRSE), un instrument de
măsurare a condițiilor care produc performanțe școlare slabe și marginalizare
socială din motive educaționale. Aplicat timp de patru ani, între 2015 și 2019,
asupra majorității școlilor din România cu clase de la a întâia la a opta, IRSE
este un instrument agregat, căci performanța școlară este influențată de mediul
în care elevii se pregătesc, consideră Laura Greta Marin, directoarea
Asociației Human Catalyst.

Prin documentare de lungă durată, studii
teoretice, dar și deplasări la fața locului, pe teren, am ajuns la această
formulă și altgoritm în care combinăm date de tip educațional, dar și
informații care țin de contextul în care trăiește copilul sau în care se
găsește școala unde învață copilul. Este important, fiindcă se știe că mediul
are o importanță semnificativă asupra performanțelor școlare și atunci,
preocuparea noastră a fost să găsim un indicator relevant și de încredere pe
care să-l putem folosi alături de datele oficiale oficiale în sistemul de
învățământ. Așadar, IRSE e un instrument de măsurare ce agregă date privind
mediul școlar, dar și date din mediul din care provine elevul.

Rezultatele aplicării IRSE asupra
școlilor românești timp de patru ani a fost publicate recent în studiul Indicele de Risc Socio-Educațional,
fundament pentru politici responsabile bazate pe date. Analiză 2015-2019.
Volumul acesta e însoțit și de o hartă online care detaliază situația pe județe
a școlilor analizate, accesibilă la
adresa la adresa http://hartairse.humancatalyst.ro Dar care
sunt mai exact indicatorii incluși în constituirea IRSE? Primul este rata
abandonului școlar calculată în funcție de numărul elevilor repetenți,
exmatriculați și cu situația școlară neîncheiată din numărul total de elevi ai
unei unități de învățământ.

Laura Greta Marin.

Nivelul de pregătire
al cadrelor didactice care este exprimat prin numărul profesorilor fără
pregătire adecvată din numărul total al cadrelor didactice din unitate de
învățământ respectivă. Pentru a vedea performanța elevilor am luat în
considerare ponderea elevilor care nu au participat la Evaluarea Națională, dar
și media pe școală obținută de elevii care au participat la acest examen.
Acestor indicatori li s-a adăugat nivelul de dezvoltare socio-economic al
regiunii sau al localității unde e localizată școala, nivel pe care l-am aflat
din atlasele zonelor urbane și rurale marginalizat realizat de Banca Mondială.
Aici marginalizarea e contabilizată de la gradul 1 la 4, unde 4 este nivelul
maxim de marginalizare. Marginalizare înseamnă nivel scăzut de educație al
populației, dar și un nivel socio-economic scăzut.

În urma analizei efectuate de Human
Catalyst din cele 4158 de școli cărora li s-a aplicat IRSE, s-a constatat că
aproape 40% au s-au aflat în risc educațional în anul școlar 2018-2019. Mai
exact: între
2018-2019 erau 1.535 de școli defavorizate (36,9%), în creștere față de anul
2017-2018, când 27% dintre școli erau în risc socio-educaţional, dar și față de
2015-2016, când 1.206 de unități se încadrau în categoria celor defavorizate. Cele mai defavorizate unități de învățământ,
la nivel de județ, având în vedere toți indicatorii IRSE se află în Covasna,
Vaslui, Mureș, Călărași și Tulcea.

De asemenea, în privința
nivelului de calificare al profesorilor,
cea mai clară omogenitate a cadrelor didactice fără pregătire se
regăsește în zona de centru și de sud a României, în general în zone
clasificate ca fiind marginalizate, consider autorii studiului Human Catalyst,
Astfel, se confirmă că școlile din zonele dezavantajate au dificultăți în a
atrage personal calificat. Au scăzut, în plus, și rezultatele la Evaluarea
Națională, examenul pe care elevii românii de clasa a VIII-a îl dau la terminarea gimnaziului și
intrarea la liceu. Analizând
rezultatele la Evaluarea Națională, cei de la Human Catalyst au constatat că
nota medie a fost mai mică în anul școlar 2018-2019 comparativ cu anul
2015-2016, în toate județele – cu excepția Satu Mare, Dolj, Timișoara și
Vâlcea.

Lansat la sediul guvernului, în prezența mai multor
miniștri, studiul Indicele
de Risc Socio-Educațional, fundament pentru politici responsabile bazate pe
date. Analiză 2015-2019, dar mai ales ales Harta
școlilor dezavantajate, vor deveni instrumente oficiale ale unor posibile
politice de intervenție și corectare a problemelor din sistem.