Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Conservarea insectelor saproxilice în Munții Carpați

Munții Carpații sunt printre cele mai importante centre de biodiversitate din Europa, datorită gradului mare de împădurire și a prezenței unor suprafețe importante cu arbori seculari.

Conservarea insectelor saproxilice în Munții Carpați
Conservarea insectelor saproxilice în Munții Carpați

, 30.12.2022, 10:36

Munții Carpați sunt printre
cele mai importante centre de biodiversitate din Europa, datorită gradului mare
de împădurire și a prezenței unor suprafețe importante cu arbori seculari.
Silvicultura practicată în trecut în România, din păcate, nu a avut mereu
biodiversitatea ca obiectiv central al gospodăririi fondului forestier. Deseori
arborii seculari sau arborii maturi vătămați au fost recoltați selectiv,
rezultând parcele forestiere cu structuri și compoziții lipsite de
heterogenitate. În unele zone, astfel de practici au dus la păstrarea unui
număr foarte mic de arbori bătrâni și cantități reduse de lemn mort,
periclitând habitatele speciilor de coleoptere saproxilice protejate prin
Directiva Habitate, scrie pe pagina sa de internet asociația LIFE ROsalia.
Astfel de specii erau considerate în trecut dăunători biotici și se acționa
pentru reducerea cantității de lemn mort prin lucrări de igienă, inclusiv prin
recoltarea arborilor uscați sau în curs de uscare, rupți sau colonizați de
insecte saproxilice. În trecut, în unele situații s-au aplicat inclusiv
tratamente cu insecticide, care au redus inclusiv diversitatea organismelor
utile pentru reziliența pădurii. Astăzi, lucrurile încep treptat să se schimbe.

Iată ce ne spune despre importanța acestor gândaci, Silviu Chiriac, managerul
proiectului Conservarea insectelor saproxilice în Carpaţi: Insectele acestea cinci de care ne-am propus noi să ne ocupăm,
fiind vorba aici de rădașcă, de croitorul fagului, croitorul stejarului,
gândacul cenușiu și mai avem un gândac un picuț mai rar, care se numește
gândacul pustnic sau gândacul sihastru, sunt toate dependente de prezența
lemnului. Ce fac aceste insecte și de ce sunt foarte importante pentru natură e
că descompun lemnul. Sau, mai bine zis, intrând în relație directă cu acei
arbori care sunt aproape de moarte, descompun foarte repede lemnul și acel lemn
intră mult mai repede în circuitul natural al pădurii. Fără aceste organisme
saproxilice, că saproxilice mai sunt și ciuperci, mai sunt și multe alte specii
pe care le găsim în natură, lemnul nu ar putea fi descompus și acei copaci
morți ar rămâne o perioadă foarte lungă în acel status în pădure. Or, aceste
insecte descompunătoare sunt un fel de sanitari, un fel de organisme care joacă
un rol foarte foarte important în natură, integrând din nou materia în
circuitul natural.


O
lume fantastică își desfășoară discret forțele sub cupola pădurilor seculare.
Aici fiecare ființă are rolul ei bine determinat, iar insectele sunt parte din
această incredibilă biodiversitate. Fără ele, ecosistemele ar suferi modificări
dramatice. Se impun, așadar, măsuri de conservare, susține Silviu Chiriac: Noi am constatat, încă de la bun început, când am cerut
această finanțare către Comisia Europeană, către programul Life / Natura, că
pădurile noastre fiind sănătoase, în acestea lipsesc copacii bătrâni, copacii
foarte mari care au în interiorul lor numeroase scorburi sau au foarte multe
elemente caracteristice unor arbori putrezi. Și atunci, aceste insecte fiind
dependente de prezența lemnului mort și a acestor scorburi, am încercat să ne
jucăm un pic cu timpul și am considerat că în unii arbori care oricum ar fi fost
în proces de producție, să spunem așa, putem să creem noi tot felul de
microhabitate, micro-cavități în care acești gândaci să își poată depune foarte
rapid ponta și în câțiva ani să se transforme în acel spațiu de care au nevoie
insectele. Sau, de exemplu, pentru gândacul pustnic – acesta depinde foarte
mult de cavități mari din copaci bogate în rumeguș, rumeguș roșu, cum îl numim
noi. Și în pădurile noastre lipsind acei copaci cu multe scorburi, am
considerat că este foarte util dacă am face niște scorburi surogat. Și atunci
am construit un fel de cutii din lemn de fag și de stejar, pe care le-am umplut
cu un material vegetal compus din frunze moarte, din rumeguș, din făinuri
proteice…Iar pe cutii le-am atașat de copaci la o înălțime de 4 metri ca să
nu fie dărâmate de urși. Or, în câțiva ani de zile, acele cutii, acele scorburi
surogat lipite de arbori, vor fi fără doar și poate colonizate de aceste
insecte.


Proiectul
dezvoltat în Munții Vrancei are nu doar valențe de mediu locale, ci și științifice.
Silviu Chiriac: Am considerat că este foarte
important să înțelegem ce obiceiuri au aceste insecte, pentru că datele din
literatura științifică lipsesc sau sunt foarte puține. Este foarte important să
înțelegem pe ce distanțe, de exemplu, se deplasează aceste insecte între
arborii care deja sunt colonizați. Și atunci, pentru prima oară în partea asta
a Europei, am achiziționat niște emițătoare cu semnal radio care cântăresc doar
0,15 grame. Pe multe exemplare am montat aceste transmițătoare radio, iar noi
le-am urmărit în timpul verii ca să vedem unde se duc, ce obiceiuri au, de ce
micro-habitate depind. Și toate aceste informații le vom concentra timp de 4
ani, urmând ca în 2025 să producem un plan național de acțiune pentru
conservarea acestor specii pe întreaga suprafață a României. Practic,
experiențele pe care le vom asimila noi aici, lucrând cu aceste 5 specii în
Carpații de Curbură, o să încercăm să le extrapolăm și să le implementăm în
alte situri Natura 2000 sau arii protejate în care aceste insecte
sunt prezente, dar totuși au nevoie și de câteva activități ca să fie menținute
și pe viitor.


Proiectul
este implementat în parteneriat cu Universitatea din București, prin
intermediul Centrului de Cercetare a Mediului şi de Efectuare a Studiilor de
Impact, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Administrația Parcului Natural
Putna – Vrancea și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice.


RadioRomaniaInternational · Terra verde – 30.12.2022.MP3
Şoimului dunărean (Falco cherrug) Foto: Emil Todorov / sursa SOR
Terra Verde vineri, 31 mai 2024

Cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean

Primele nouă cuiburi au fost deja montate pe piloni la jumătatea lunii aprilie, în baza unui parteneriat cu Transelectrica, în mai multe locuri...

Cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean
Zgomot (Foto: chairulfajar / unsplash.com)
Terra Verde vineri, 26 aprilie 2024

Poluarea fonică în România

Zgomotul reprezintă din ce în ce mai mult o provocare la adresa societăților moderne, putând crea probleme grave de sănătate, cum ar fi cele...

Poluarea fonică în România
(foto: StockSnap / pixabay.com)
Terra Verde vineri, 29 martie 2024

Orașele sustenabile „de 15 minute”

Oamenii locuiesc din ce în ce mai mult în orașe, iar acest lucru trebuie luat serios în calcul la proiectarea și administrarea acestora. Marile...

Orașele sustenabile „de 15 minute”
padure-conservation-carpathia-fotope-poza
Terra Verde vineri, 23 februarie 2024

Reconectarea pădurilor bătrâne din Munții Făgăraș

În Munții Făgăraș, în centrul României, Fundația Conservation Carpathia îngrijește o arie demonstrativă din cadrul proiectului european...

Reconectarea pădurilor bătrâne din Munții Făgăraș
Terra Verde vineri, 26 ianuarie 2024

Calendarul evenimentelor internaționale climatice într-un an politic dificil

Omenirea, sau măcar o parte din ea, pare din ce în ce mai conștientă de necesitatea și urgența absolute privind aplicarea politicilor cilmatice...

Calendarul evenimentelor internaționale climatice într-un an politic dificil
Terra Verde vineri, 29 decembrie 2023

Potențialul eolian al României

Capacitatea eoliană onshore existentă în România ar putea permite generarea unei cantități de două ori mai mare de electricitate decât...

Potențialul eolian al României
Terra Verde vineri, 24 noiembrie 2023

Eroziunea Munţilor Carpaţi

Eroziunea solului devine o problemă de mediu urgentă în Munţii Carpați, care compromite deja biodiversitatea și habitatele naturale, atrage...

Eroziunea Munţilor Carpaţi
Terra Verde vineri, 27 octombrie 2023

Energia solară în România

Conform unui nou raport Global Market Outlook For Solar Power 2023 - 2027, anul 2022 va rămâne în istoria economică recentă ca fiind cel în...

Energia solară în România

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company