Blue Deal şi scăpările României

„Pactul albastru” europen, cunoscut sub numele de Blue Deal a apărut în 2023. Un set cuprinzător de recomandări pentru o politică durabilă în domeniul apei pentru Europa, ca prioritate strategică, a fost avansat spre adoptare statelor membre UE. În ce măsură a reuşit România să adopte măuri Blue Deal, aflăm dintr-o discuţie cu Marin Florian, chestor în cadrul Comitetului Economic şi Social European.

Ana-Maria Cononovici, 24.04.2026, 16:16

„Pactul albastru” european, cunoscut sub numele de Blue Deal, a apărut în 2023. Activitatea se bazează pe o serie de avize care acoperă aspectele sociale, economice, de mediu și geopolitice ale apei, precum și provocările legate de apă în ceea ce privește agricultura, industriile, infrastructurile și consumul durabil. Blue Deal este un set cuprinzător de recomandări pentru o politică durabilă în domeniul apei pentru Europa, ca prioritate strategică şi a fost avansat spre adoptare statelor membre UE.

Am discutat pe această temă cu Marin Florian, chestor în cadrul Comitetului Economic şi Social European (CESE):

„Blue Deal a constituit un pachet de opinii livrat de Comitetul Economic şi Social European. Nevoia care a stat la baza acestui pachet a vizat o resursă extrem de importantă, pe care cred că o tratăm uşor superficial şi anume apa. În contextul Inteligenţei artificiale, în contextul unei crize energetice şi a unui deficit de competitivitate bazat pe preţuri la energie foarte mari, pe care Europa le resimte, România cu atât mai mult, pentru că în România pătim cele mai mari preţuri la energie din UE, apa devine o resursă extrem de importantă. România are resurse de apă considerabile, avem un cadru natural care ar putea pune România într-o situaţie benefică din perspectiva avantajelor competitive. Şi aici mă refer în mod explicit la apă.

Ce am făcut noi în cadrul CESE vis-a vis de Blue Deal, am propus instituţiilor europene cu drept de decizie, în speţă Consiliu, Comisie şi Parlament, un pachet de recomandări care vizează consolidarea acestei resurse strategice pentru viitorul nostru. Recomandările sunt destul de multe, recomandări care au stat la baza strategiei Water Resilience Strategy (n.r. Strategia de reziliență a apei), care a fost publicată de Comisia Europeană anul trecut.”

Acest pachet Blue Deal a avut un ecou important şi extrem de concret, ne-a mai spus interlocutorul nostru şi a enumerat câteva dintre recomandările propuse:

„În primul rând avem nevoie de mai multă transparenţă în ceea ce priveşte preţul apei. Avem nevoie de o mai multă sinergie între cei care consumă şi cei care consumă responsabil apă. Şi aici mă refer la persoanele vulnerabile, la business-uri care sunt dependente de apă. Avem nevoie de – noi l-am numit – un Blue Transition Fund (Fondul pentru tranziţia Albastră), un fond, care să vizeze în mod explicit realizarea de economii, sau generarea de mai multă eficienţă atunci când utilizăm apa. Să vă dau un exemplu concret de ce cred că Europa a greşit foarte mult în ceea ce priveşte utilizarea resursei de apă.

Luaţi Politica Agricolă Comună şi luaţi investiţiile în ferme. Noi investim şi alocăm resurse pentru a creşte competitivitatea fermelor, dar nu ne uităm niciodată câtă apă consumă aceste ferme. Uitaţi cum bani publici pot afecta negativ o resursă extrem de importantă. De aceea noi propunem ca fiecare tehnologie care e finanţată din fonduri europene să aibă nişte condiţionalităţi care vizează apa. Şi anume să fii eficient din punct de vedere al utilizării apei, le numim „Water conditionalities” (Condiționalități de apă), tocmai pentru a fi mai responsabili aunci când utilizăm această resursă. De asemenea, partea de reciclare este extrem de importantă, pentru că în România avem industrii care sunt extrem de dependente de apă.”

În România pare că industriile au gândit utilizarea apei independent, în loc să existe o gândire strategică unificatoare. Marin Florian, chestor în cadrul Comitetului Economic şi Social European (CESE), a detaliat:

„Ne uităm la apă ca la o resursă ieftină şi tot timpul disponibilă. Lucrul acesta nu este chiar aşa! Vă dau un exemplu tot din zona de agricultură, pentru că e relevantă ca industrie: avem situaţii în care utilizăm apa potabilă pentru irigarea câmpurilor, ori în ferme. Ori apa potabilă este cea mai scumpă apă posibilă. Cred că toate aceste lucruri ar trebui să fie regândite, inclusiv partea de planificare industrială, tocmai pentru a asigura o corelare între nivelul de calitate în ceea ce priveşte apa pe care o industrie îl cere vis-a-vis de altă industrie. Pentru că noi când ne-am gândit „special planning-ul” (planul special) din perspectivă industrială, nu ne-am gândit şi la această resursă. Dar apa care provine din zona de Energie, care are o anumită temperatură, poate să fie folosită pentru generarea de căldură pentru sere, de exemplu. Noi nu am gândit aşa în România planificarea industrială, deci România are foarte mult de recuperat din perspectiva asta. Blue Deal este un pachet integrat de recomandări, extrem de ancorat în realitate.

Având în vedere că România are foarte multă apă, cred că am putea să investim mult mai mult, fiind o ramură deosebit de interesantă din perspectivă economică, cu o cerere atât pe industrial, cât şi pe civil, extrem de mare în perioada imediat următoare.”

Tot mai multe organizaţii ale societăţii civile şi de mediu din România organizează campanii pentru salvarea diferitelor bazine hidrografice ale ţării, cu tot mai mulţi adepţi, ceea ce ne încredinţează de faptul că şi deciziile politice ar putea deveni mai coerente.