Ecoturismul

România este o țară cu un patrimoniu natural impresionant: păduri virgine, peisaje rurale pitorești, Delta Dunării și o varietate bogată de specii de plante și animale. Această diversitate a transformat țara într-o destinație atractivă pentru turiști, atât români cât și străini.

Daniel Onea, 30.05.2025, 15:22

România este o țară cu un patrimoniu natural impresionant: păduri virgine, peisaje rurale pitorești, Delta Dunării și o varietate bogată de specii de plante și animale. Această diversitate a transformat țara într-o destinație atractivă pentru turiști, atât români cât și străini. Însă, în spatele creșterii numărului de turiști, se ascunde o problemă tot mai alarmantă: distrugerea mediului natural. Una dintre cele mai vizibile forme de distrugere este defrișarea pădurilor pentru a crea spațiu de cazare sau infrastructură.

Un alt aspect grav este poluarea. Mai exact, gunoaiele lăsate de turiști în păduri, pe plaje sau în zonele montane. Deșeurile din plastic și resturile alimentare ajung în râuri, afectând flora și fauna. Lipsa coșurilor de gunoi și a campaniilor de educare contribuie și mai mult la degradarea mediului.

Pentru a combate toate aceste lucruri, au apărut turismul ecologic, turismul verde și ecoturismul. Sunt termeni diferiți, pe care îi explică Bogdan Papuc, directorul executiv al Asociației de Ecoturism din România.

„Avem toate ingredientele să fim destinația numărul unu de ecoturism a Europei. Până la urmă, aceștia sunt niște termeni tehnici cu care operăm noi, cei care lucrăm în turism.

Oamenii, când merg în concediu și se simt bine, probabil că asta este ultima lor grijă, să știe exact categoria în care se încadrează. Totuși, pe noi ne ajută în munca noastră de zi cu zi. Diferențele între termenii aceștia sunt destul de mari și sunt și mai mulți termeni. Fără să lungesc discuția prea mult, atunci când vorbim despre diferențele dintre ecoturism și turism ecologic, spre exemplu, acestea țin mai mult de domeniile pe care ele le ating.

Spre exemplu, dacă vorbim despre turism ecologic vorbim în special de impactul pe care turismul îl are asupra mediului natural. Dacă vorbim despre ecoturism, pe lângă grija aceasta asupra mediului natural, vorbim și despre grija față de comunitățile locale și despre bunăstarea comunităților locale de pe urma turismului. Adică, localnicii să aibă câștiguri financiare, astfel încât să ducă o viață mai bună.

Vorbim despre grija față de cultura locală, despre grija față de marketingul corect, adică să nu promit unui potențial turist niște lucruri pe care eu nu i le pot oferi sau niște lucruri pe care el nu le poate experimenta atunci când vine la mine ca oaspete.”

Turismul motorizat, precum ATV-urile sau snowmobilele, distruge solul și sperie animalele. În zonele montane, aceste vehicule lasă urme adânci și contribuie la eroziunea solului. Nici traficul intens nu ajută. În perioadele aglomerate, drumurile spre stațiuni devin focare de poluare, iar aerul devine irespirabil.

„Într-adevăr, ecoturismul este despre a petrece clipe și de a face activități în natură, dar cu impact minim asupra naturii. Nu promovăm activități de vânătoare, activități motorizate off-road, ci redescoperirea culturii din zona rurală înțelegerea locurilor pe care le vizităm. Spre exemplu, dacă mergem în nordul României, în Maramureș, din punctul nostru de vedere un bun ecoturist nu este suficient să bifeze niște atracții și să facă niște fotografii la bisericile din lemn. În mod ideal, el trebuie să înțeleagă ceea ce vede. Asta înseamnă inclusiv să angajeze ghid pe plan local, care să explice de fapt ce înseamnă cultura maramureșeană și civilizația lemnului care acolo s-a păstrat mai mult sau mai puțin.”

Bineînțeles, atunci când mergem să descoperim natura și comunitățile locale, avem nevoie și de hărți. Bogdan Papuc, directorul executiv al Asociației de Ecoturism din România, spune că hărțile pentru ecoturism sunt diferite de cele tradiționale.

„Hărțile Descoperă Ecoromânia sunt puțin mai atipice. Atunci când vorbim despre hărți turistice, mai ales pentru zona montană, sunt doar unitățile montane de relief. Ele sunt rupte de satele de localitățile care se află la baza muntelui. Conceptul acesta a venit și a pus în același loc satele, locurile unde se găsesc serviciile turistice, și zonele montane unde sunt traseele turistice. Astfel, turiștii pot să stea și să cheltuie bani în sate, dar, în același timp, să meargă pe munte și să facă drumeție, mounatin biking sau observare de floră și faună și așa mai departe.”

În ceea ce privește ecoturismul, produsele certificate reprezintă acele produse care sunt certificate de o terță parte că respectă un anumit set de criterii, explică Bogdan Papuc, directorul executiv al Asociației de Ecoturism din România.

„Nu este suficient ca o pensiune sau o regiune să spună că face ecoturism. Se poate întâmpla să nu facă. Atunci, simplul fapt că eu clamez că fac ecoturism nu este suficient. Din acest motiv, certificarea se face de către niște entități separate, independente, care atestă că afacerea respectă un set de criterii și face, într-adevăr, ecoturism. De fapt, este o etichetă, este o certificare de calitate.”

Cum se poziționează, însă, România pe piața internațională? „N-o să vă mint. Nouă ne place să credem că stăm bine și că suntem o destinație importantă în Europa. Poate că suntem pe anumite piețe, una dintre ele fiind piața britanică. Acolo beneficiem și de plus de imagine foarte mare adus de regele Charles al III-lea, dar sunt multe alte piețe în țările nordice, în Olanda și în multe alte locuri, unde România, din păcate, nu spune nimic. Vă spun asta din proprie experiență, pentru că noi participăm la tot felul de târguri internaționale și chiar și nouă mare ne-a fost mirarea când am fost în fața situației în care veneau vizitatori la stand și ne spuneau că au fost peste tot în lume, dar despre România nu știu nimic. Nu este vina lor că nu știu nimic. Din păcate, noi, ca țară, nu comunicăm. Dacă ajungem în presa din țările respective ajungem mai ales prin prisma unor știri negative, dar nu se întâmplă în mod activ sau în mod proactiv, prin comunicare, printr-o imagine de țară. Asta pornește începând de la Guvern, ministere până la ambasade și centre culturale.”

În concluzie, România are o șansă unică: să devină un exemplu de echilibru între turism și protecția naturii. Totuși, pentru asta, este nevoie de responsabilitate, viziune pe termen lung și, mai ales, respect față de mediul în care trăim.