Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Eroziunea Munţilor Carpaţi

Eroziunea solului devine o problemă de mediu urgentă în Munţii Carpați, care compromite deja biodiversitatea și habitatele naturale, atrage atenția Aritina Haliuc, cercetător postdoctoral la Universitatea din Bordeaux, Franța.

Eroziunea Munţilor Carpaţi
Eroziunea Munţilor Carpaţi

, 24.11.2023, 14:14


Eroziunea solului devine o problemă de mediu urgentă în Munţii Carpați, care compromite deja biodiversitatea și habitatele naturale, atrage atenția Aritina Haliuc, cercetător postdoctoral la Universitatea din Bordeaux, Franța. Ea face referire la două studii publicate recent, care au analizat eroziunea solului în două bazine montane din Carpați: Lacul Roșu și Lacul Ighiel. Concret, s-a măsurat cât sediment ajunge pe fundul acestor lacuri pe o perioadă de un secol și care este legătura cu clima și cu prezenţa oamenilor. Ambele cercetări au arătat că eroziunea se accelerează odată cu intensificarea activităților umane. Pe lângă efectele la nivel de ecosistem, mai ales pentru Lacul Roșu, aportul crescut de sedimente a dus și la colmatarea accelerată a apei, un proces ce afectează durata de viață a lacului. Ce este exact eroziunea ne spune Vlad Zamfira, de la siteul Infoclima, care a publicat materialul la care ne referim:


Pentru ultimii 100 de ani am observat, în cadrul bazinelor montane, că eroziunea se accelerează odată cu intensificarea activităților umane și anume tăierea arborilor și pășunatul excesiv. În Carpați, conversia ecosistemelor naturale în pășuni înseamnă mai puține plante, deci un sol instabil și susceptibil la eroziune, ceea ce duce la degradarea peisajului. În contextul actual al schimbărilor climatice, unde contribuie și fluctuațiile de temperatură, dar și secetele și inundațiile, eroziunea solului se întâmplă accelerat. Proiecțiile arată că procesul se va accentua cu 13% până la peste 22% în Uniunea Europeană până în 2050. Dar ce este eroziunea? Formele de relief: munți, dealuri, câmpii, văi – pe care le observăm astăzi – sunt rezultatul proceselor de eroziune ce au șlefuit terenul de-a lungul timpului.


Eroziunea reprezintă procesul geologic prin care solul este descompus, desprins și transportat de forțele naturii, precum apa, gheața sau vântul. Există două tipuri principale de eroziune, și anume cea chimică și cea fizică. Eroziunea chimică are loc atunci când compoziția chimică a unei roci se modifică, în timp ce eroziunea fizică este cea care descompune rocile, dar compoziția lor chimică rămâne aceeași. Spre exemplu, alunecările de teren sau curgerile noroioase sunt determinate de eroziunea fizică. Regiunile înalte ale Carpaților sunt predispuse la eroziunea solurilor atât din cauza reliefului accidentat, cât și a precipitațiilor abundente. Defrișările, pășunatul excesiv și incendiile de vegetație duc la degradarea solurilor, pierderea biodiversității si fertilității și creșterea riscului de alunecări de teren și inundații în aval în zonele mai joase.



Prin eroziune, rocile devin mai mici, mai netede și mai ușor de transportat. Atât apa, cât și gheața contribuie la eroziunea fizică, deoarece mișcarea lor forțează rocile să se desprindă sau să se ciocnească. De asemena, vântul este un puternic agent de eroziune, transportând praf, nisip, cenușă și alte rămășițe la distanțe mari, explică Aritina Haliuc. Eroziunea depinde de climă, relief, vegetație, activitatea tectonică și de actiunile oamenilor. Clima, prin precipitații, vânt și procesul de îngheț-dezgheț determină eroziunea peisajului. Vegetația poate încetini impactul eroziunii. Rădăcinile copacilor, arbuștilor și ale altor plante stabilizează solul și împiedică transportul sedimentelor și pot limita impactul alunecărilor de teren.


În Carpați, în zonele înalte, unde covorul vegetal este subțire și discontinuu, chiar și o rată de eroziune scăzută conduce la pierderea ireversibilă a solului, determinând degradarea peisajului și pierderea beneficiilor naturale oferite de ecosistem. Pe de altă parte, Carpații Românești (și nu numai) sunt susceptibili la incendii de vegetație. Acestea pot avea efecte devastatoare asupra ecosistemelor montane, în special asupra celor fragile, și pot duce la pierderea habitatelor naturale, distrugerea biodiversității și chiar la amenințarea siguranței comunităților din apropierea zonele afectate. Mai mult, incendiile, în special în zonele înalte, cresc riscul hazardelor naturale cum sunt alunecările de teren, inundațiile, curgerile noroioase. În Carpați, după cum ne arată modelele climatice, creșterea precipitațiilor într-o perioadă scurtă de timp, dar și creșterea temperaturilor, prelungirea sezoanelor calde ca urmare a schimbărilor climatice ar trebui să ne îngrijoreze, conchide cercetătoarea română de la Universitatea din Bordeaux.



Atât la nivel național cât și internațional, există o serie de inițiative și strategii ce au ca scop limitarea și prevenirea eroziunii solului. De pildă, Legea privind conservarea solului – ce impune o serie de măsuri pentru utilizarea adecvată a terenurilor, reducerea eroziunii și prevenirea degradării. Sau Programul Național de Dezvoltare Rurală – un program de finanțare nerambursabilă de la UE ce susține implementarea practicilor agricole sustenabile. La nivel european, mai există strategia Uniunii privind solurile care urmăreşte monitorizarea și promovarea gestionării durabile a acestora. In sfârsit, la nivel regional, Carpathian Convention, un tratat internațional adoptat în 2003 de Polonia, Slovacia, Ucraina, Ungaria, România și Cehia își propune promovarea dezvoltării durabile și protecția mediului în munții Carpați. De asemenea, există și fundații si organizații locale care militează pentru protejarea fondului natural prin limitarea defrișărilor, înființarea de parcuri naturale, monitorizarea și evaluarea zonelor afectate și educarea populației locale.


Şoimului dunărean (Falco cherrug) Foto: Emil Todorov / sursa SOR
Terra Verde vineri, 31 mai 2024

Cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean

Primele nouă cuiburi au fost deja montate pe piloni la jumătatea lunii aprilie, în baza unui parteneriat cu Transelectrica, în mai multe locuri...

Cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean
Zgomot (Foto: chairulfajar / unsplash.com)
Terra Verde vineri, 26 aprilie 2024

Poluarea fonică în România

Zgomotul reprezintă din ce în ce mai mult o provocare la adresa societăților moderne, putând crea probleme grave de sănătate, cum ar fi cele...

Poluarea fonică în România
(foto: StockSnap / pixabay.com)
Terra Verde vineri, 29 martie 2024

Orașele sustenabile „de 15 minute”

Oamenii locuiesc din ce în ce mai mult în orașe, iar acest lucru trebuie luat serios în calcul la proiectarea și administrarea acestora. Marile...

Orașele sustenabile „de 15 minute”
padure-conservation-carpathia-fotope-poza
Terra Verde vineri, 23 februarie 2024

Reconectarea pădurilor bătrâne din Munții Făgăraș

În Munții Făgăraș, în centrul României, Fundația Conservation Carpathia îngrijește o arie demonstrativă din cadrul proiectului european...

Reconectarea pădurilor bătrâne din Munții Făgăraș
Terra Verde vineri, 26 ianuarie 2024

Calendarul evenimentelor internaționale climatice într-un an politic dificil

Omenirea, sau măcar o parte din ea, pare din ce în ce mai conștientă de necesitatea și urgența absolute privind aplicarea politicilor cilmatice...

Calendarul evenimentelor internaționale climatice într-un an politic dificil
Terra Verde vineri, 29 decembrie 2023

Potențialul eolian al României

Capacitatea eoliană onshore existentă în România ar putea permite generarea unei cantități de două ori mai mare de electricitate decât...

Potențialul eolian al României
Terra Verde vineri, 27 octombrie 2023

Energia solară în România

Conform unui nou raport Global Market Outlook For Solar Power 2023 - 2027, anul 2022 va rămâne în istoria economică recentă ca fiind cel în...

Energia solară în România
Terra Verde vineri, 29 septembrie 2023

Plajele românești lărgite artificial – între avantaje și dezavantaje

Pe litoralul românesc al Mării Negre s-au făcut, în ultimii zece ani, ample lucrări de lărgire a plajelor, după ce acestea au suferit un...

Plajele românești lărgite artificial – între avantaje și dezavantaje

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company