Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Poluarea fonică în România

Zgomotul, știe toată lumea, este enervant, deranjează și stresează. Puțini oameni se pot acomoda unui mediu poluat fonic, iar în marele orașe locuințele în zone liniștite sunt greu de găsit și adesea mai scumpe.

Zgomot (Foto: chairulfajar / unsplash.com)
Zgomot (Foto: chairulfajar / unsplash.com)

, 26.04.2024, 15:20

Zgomotul reprezintă din ce în ce mai mult o provocare la adresa societăților moderne, putând crea probleme grave de sănătate, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator – cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului. Zgomotul, știe toată lumea, este enervant, deranjează și stresează. Puțini oameni se pot acomoda unui mediu poluat fonic, iar în marele orașe locuințele în zone liniștite sunt greu de găsit și adesea mai scumpe.

 

Dar cine produce acest zgomot: în primul rând traficul – rutier, feroviar și aerian.  La mașini, poluarea sonoră vine din interacțiunea anvelopelor cu drumul la accelerare sau decelerare. Mai avem zgomotele motoarelor și sunetul produs la frecarea cu aerul, în funcție de cât de aerodinamică este mașina. Situația este similară la trenuri, în timp ce la avioane principala problema este la decolare și aterizare. Alte surse de zgomot sunt cele industriale, care provine în special de diversele instalații. Și sectorul construcțiilor este o sursă de poluare fonică importantă, chiar dacă temporară. La rândul lor, viteza și direcția vântului, la fel și temperatura aerului, pot modifica traiectoria undelor sonore, drept urmare pot influența propagarea acestora mult mai departe de sursa inițială.

 

După transport și industrie, activitățile umane individuale vin și ele cu impact fonic puternic, spune Alex Luchiian – Community Lead la (pulse.eco), o platformă de monitorizare a zgomotului. Din această poziție, el gestionează și dezvoltă platforma de informare pentru România, prin implicarea membrilor în colectarea și partajarea datelor despre mediul înconjurător.

 

Aproape orice acțiune a societății moderne produce poluare fonică, începând cu tunderea gazonului, udatul automat al florilor, spălatul mașinii. La fel și tot ce înseamnă acțiuni pentru a crea confort – compresoare pentru aer condiționat, centrale pentru încălzire. Sau prin aparatura de uz casnic – mașini de spălat, uscătoare, aspiratoare, frigidere. Sau prin activități recreative: motoare de bărci, jet-ski-uri și alte vehicule marine pot produce zgomot în medii acvatice, afectând fauna acvatică și comunitățile de locuitori de la mal. Pe lângă acestea, mai poluăm sonor prin divertisment – concerte, festivaluri, cluburi de noapte și alte evenimente sociale. Sau prin evenimente sportive: stadioanele și arenele pot emite zgomote puternice în timpul meciurilor, perturbând comunitățile din jur.

 

În România, arată Alex Luchiian într-un material publicat online, aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei și aproape 3 milioane în timpul nopții. Aproape 150.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar ziua și 133.000 noaptea. Circa 20.000 de români sunt afectați de expunerea la zgomote puternice produse de traficul aerian, atât ziua cât și noaptea.

 

România stă cel mai prost din Europa când vine vorba de poluarea fonică industrială, cu tot declinul înregistrat de această ramură economică. Nivelul de zgomot crește însă în toată lumea și asta are impact asupra sănătății noastre. Zgomotul poate fi definit ca o combinație dezordonată de sunete cu diferite frecvențe și intensități, transmise prin vibrațiile mecanice ale mediului înconjurător, care creează o senzație inconfortabilă, obositoare și neplăcută. Acesta se măsoară în decibeli și valoarea de 80 reprezintă un prag peste care intensitatea sunetului devine nocivă.

 

Expunerea excesivă la zgomot intens, mai ales pe perioade lungi de timp, poate duce la deteriorarea timpanului sau chiar la surditate. Se estimează că expunerea pe termen lung la zgomotul ambiental cauzează 12.000 de decese premature și contribuie la 48.000 de cazuri noi de boli cardiace ischemice pe an, pe teritoriul european. Peste 22 milioane de persoane suferă de un nivel ridicat de stres cronic și 6,5 milioane de persoane suferă de tulburări de somn cronice ridicate. Este probabil însă ca aceste efecte asupra sănătății să fie subestimate și realitatea să fie mult mai gravă.

 

Poluarea sonoră nu ne afectează doar pe noi, ci și viață sălbatică. Zgomotul antropogen provoacă o serie de reacții fiziologice și comportamentale la animalele terestre și marine, care pot duce la reducerea succesului reproductiv, la creșterea riscului de mortalitate și la emigrare, având ca urmare scăderea populației acestora.

 

Câteva soluții pentru diminuarea nivelului sonor în orașe: asfalt fonoabsorbant, străzi pietonale, piste pentru biciclete, vehicule electrice. În zona feroviară – utilizarea de trenuri silențioase de marfă, interzicerea totală a utilizării vagoanelor care nu sunt conforme cu reglementările europene, montarea de frâne silențioase la trenurile de călători. În traficul aerian – modificarea orarelor si a rutelor de zbor. Ca o concluzie – reducerea zgomotului reprezintă o componentă importantă a „tranziției verzi”, spre un mod de viață cât mai sustenabil.

 

RadioRomaniaInternational · TERRA VERDE 26.04.2024
Şoimului dunărean (Falco cherrug) Foto: Emil Todorov / sursa SOR
Terra Verde vineri, 31 mai 2024

Cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean

Primele nouă cuiburi au fost deja montate pe piloni la jumătatea lunii aprilie, în baza unui parteneriat cu Transelectrica, în mai multe locuri...

Cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean
(foto: StockSnap / pixabay.com)
Terra Verde vineri, 29 martie 2024

Orașele sustenabile „de 15 minute”

Oamenii locuiesc din ce în ce mai mult în orașe, iar acest lucru trebuie luat serios în calcul la proiectarea și administrarea acestora. Marile...

Orașele sustenabile „de 15 minute”
padure-conservation-carpathia-fotope-poza
Terra Verde vineri, 23 februarie 2024

Reconectarea pădurilor bătrâne din Munții Făgăraș

În Munții Făgăraș, în centrul României, Fundația Conservation Carpathia îngrijește o arie demonstrativă din cadrul proiectului european...

Reconectarea pădurilor bătrâne din Munții Făgăraș
Calendarul evenimentelor internaționale climatice într-un an politic dificil
Terra Verde vineri, 26 ianuarie 2024

Calendarul evenimentelor internaționale climatice într-un an politic dificil

Omenirea, sau măcar o parte din ea, pare din ce în ce mai conștientă de necesitatea și urgența absolute privind aplicarea politicilor cilmatice...

Calendarul evenimentelor internaționale climatice într-un an politic dificil
Terra Verde vineri, 29 decembrie 2023

Potențialul eolian al României

Capacitatea eoliană onshore existentă în România ar putea permite generarea unei cantități de două ori mai mare de electricitate decât...

Potențialul eolian al României
Terra Verde vineri, 24 noiembrie 2023

Eroziunea Munţilor Carpaţi

Eroziunea solului devine o problemă de mediu urgentă în Munţii Carpați, care compromite deja biodiversitatea și habitatele naturale, atrage...

Eroziunea Munţilor Carpaţi
Terra Verde vineri, 27 octombrie 2023

Energia solară în România

Conform unui nou raport Global Market Outlook For Solar Power 2023 - 2027, anul 2022 va rămâne în istoria economică recentă ca fiind cel în...

Energia solară în România
Terra Verde vineri, 29 septembrie 2023

Plajele românești lărgite artificial – între avantaje și dezavantaje

Pe litoralul românesc al Mării Negre s-au făcut, în ultimii zece ani, ample lucrări de lărgire a plajelor, după ce acestea au suferit un...

Plajele românești lărgite artificial – între avantaje și dezavantaje

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company