Recensământul berzelor albe din România
Între 10 iunie și 15 iulie 2025 are loc a doua etapă a Recensământului Internațional al berzelor albe în România. Acțiunea este coordonată de Societatea Ornitologică Română, ca parte a unui demers european organizat o dată la 10 ani. După ce, în 2024, voluntarii au raportat peste 3.300 de cuiburi, etapa actuală vizează completarea datelor din teren.
Daniel Onea, 27.06.2025, 16:19
Între 10 iunie și 15 iulie 2025 are loc a doua etapă a Recensământului Internațional al berzelor albe în România. Acțiunea este coordonată de Societatea Ornitologică Română, ca parte a unui demers european organizat o dată la 10 ani. După ce, în 2024, voluntarii au raportat peste 3.300 de cuiburi, etapa actuală vizează completarea datelor din teren.
Am aflat de la Alida Barbu, biolog la Societatea Ornitologică Română, că recensământul presupune nu numai colectarea datelor din teren, ci și procesarea digitală a acestora, cartografierea cuiburilor pe hărți interactive și analizarea în timp real a rezultatelor. Platforma online dedicată proiectului oferă informații transparente și actualizate, promovând colaborarea între specialiști și publicul larg.
„Recensământul Internațional al Berzelor Albe se desfășoară o dată la zece ani în toate țările în care această specie cuibărește, pentru a avea o imagine globală a populației acestei specii și pentru a putea compara informațiile colectate și a vedea dacă berzele albe o duc bine sau nu. În țări ca România sau Polonia, care au un teritoriu mare și numeroase cuiburi de berze albe și nu un număr foarte mare de voluntari, recensământul internațional se desfășoară pe o perioadă de doi ani, pentru a putea acoperi cât mai mult teritoriu și a înregistra cât mai multe dintre cuiburile de berze albe.”
Însă cum se realizează acest recensământ? „Pentru ca datele să poată fi comparate, pentru recensământ, recomandăm voluntarilor să își aleagă o localitate, o unitate administrativ-teritorială, adică o comună. Ei străbat aceste localități, pe fiecare stradă, pentru a găsi, pe cât posibil, toate cuburile de berze albe. Atunci când este găsit un cuib, voluntarul ar trebui să se apropie cât poate de mult de suportul pe care cuibul este amplasat. De cele mai multe ori, un stâlp de electricitate și să marcheze poziția cuibului, coordonatele GPS, în aplicația „Uite barza!”, apoi, să adauge informații legate de tipul de suport, de numărul de pui, să se îndepărteze puțin și să facă o fotografie a cuibului.”
Activitatea de recensământ a berzelor albe are și o importantă componentă educațională. Organizatorii promovează participarea elevilor, profesorilor și familiilor, integrând acțiunea în programe de educație ecologică. Participanții învață să observe natura, să identifice specii și să înțeleagă procesele ecologice, contribuind totodată la un efort științific real. Acțiunea este un exemplu de colaborare eficientă între societatea civilă, mediul academic și sectorul privat, reușind să mobilizeze resurse umane și tehnologice în beneficiul conservării biodiversității. În fiecare an, mii de oameni contribuie voluntar la această cercetare, consolidând rețeaua națională de observatori ai berzelor. Aflăm de la Alida Barbu, biolog la Societatea Ornitologică Română, cum pot deveni voluntari cei interesați.
„Se pot înscrie pe site-ul nostru, sor.ro. Avem un formular prin care își pot alege localitatea în care se angajează să facă acest recensământ. După aceea, își instalează aplicația „Uite barza” și pornesc la drum. Dacă au nevoie de informații, pot să ne scrie și le vom răspunde cu drag. Anul trecut au fost identificate de voluntarii noștri 3.301 cuiburi de berze albe. Estimările populaționale ne spun că, în România, avem în jur de cel puțin 7.000, 7.500 de perechi cuibăritoare, deci, de cuiburi active. Înseamnă că ar mai fi 4000 de cuiburi de identificat, de găsit și de localizat cu precizie.”
Recensământul anterior al berzelor albe a venit cu o serie de provocări care au testat capacitatea organizatorilor, a voluntarilor și a întregului sistem de monitorizare de a funcționa eficient în condiții aflate în schimbare rapidă. Una dintre cele mai evidente dificultăți a fost vremea instabilă. Lunile iunie și iulie au fost marcate de episoade de ploi torențiale, furtuni locale și temperaturi fluctuante. Astfel, mai multe ieșiri în teren au fost amânate sau desfășurate în condiții dificile, limitând timpul disponibil pentru observarea cuiburilor. În unele zone, accesul a fost îngreunat de drumuri impracticabile sau de inundații locale, în special în sudul Moldovei și în estul Transilvaniei.
O altă provocare majoră a fost legată de dinamica habitatelor. În multe regiuni, transformările agricole rapide, cum ar fi trecerea de la pășuni la culturi intensive, au modificat peisajul. Zonele umede, șanțurile și mlaștinile, surse de hrană esențială pentru berze, au fost parțial secate sau înlocuite cu terenuri cultivate. De asemenea, un număr în creștere de cuiburi abandonate sau neocupate a fost raportat, în special în județe din centrul și vestul țării.
Cauzele nu sunt complet clare, dar ipotezele includ migrația eșuată, lipsa hranei, presiunea umană și schimbările din infrastructura locală. Aceste constatări au ridicat semne de întrebare privind viitorul speciei în anumite areale. În 2025, se anunță noi provocări, după cum aflăm de la Alida Barbu, biolog la Societatea Ornitologică Română.
„O provocare este faptul că aplicația noastră nu funcționează pe ultimele versiuni de Android, dar colegii mei au găsit o metodă ocolitoare. Dacă este un voluntar care nu poate instala aplicația sau care nu o poate folosi foarte bine, trebuie să ne scrie și vom da detalii pentru soluționare. O provocare este să fie străbătute localitățile în întregime, să fie căutate cu grijă toate cuiburile de berze albe. Deși cele mai multe își fac cuibul pe stâlpi de electricitate, cumva la marginea drumurilor, se întâmplă să fie locuri în care berzele albe cuibăresc pe case sau pe anexele acestora, chiar și în copaci. Le recomandăm voluntarilor să vorbească cu localnicii pentru că de cele mai multe ori ei știu unde se află cuiburile de berze albe și pot afla în acest fel informații valoroase.”
În concluzie, recensământul berzelor albe din România este o inițiativă complexă, cu rol științific, educativ și civic. Barza albă este o specie protejatӑ legal și un simbol al biodiversității rurale. Recensământul contribuie la monitorizarea schimbărilor climatice, a stării de sănătate a habitatelor agricole și a impactului omului asupra faunei sălbatice. Informațiile colectate ajută la decizii de conservare, amenajare a teritoriului și educație ecologică.
