Recensământul urșilor din România

Urșii, estimați până acum la 8.000 de exemplare în România, au ajuns la aproape 13.000 de exemplare, o populație de trei ori mai mare decât nivelul optim, potrivit unui recensământ prezentat recent de autoritățile române.

Daniel Onea, 25.04.2025, 16:12

Urșii, estimați până acum la 8.000 de exemplare în România, au ajuns la aproape 13.000 de exemplare, o populație de trei ori mai mare decât nivelul optim, potrivit unui recensământ prezentat recent de autoritățile române. Acestea solicită o relaxare a condițiilor de intervenție în urma unei multiplicări a incidentelor. World Wild Fund România și-a exprimat rezervele față de aceste cifre preliminare și de măsurile propuse.

Determinarea numărului minim al urșilor din pădurile României s-a realizat pe baza rezultatelor analizelor probelor genetice, a diversității genetice și a structurii populaționale a speciei locale de urs brun. România a derulat cel mai mare și mai complex studiu genetic al populației de urs brun realizat vreodată la nivel mondial, spune Mircea Fechet, ministrul mediului.

„După analizarea a peste 24.000 de probe recoltate din 25 de județe, realizatorii acestui studiu estimează că în România trăiesc între 10.419 și 12.770 de urși bruni, evaluarea maximă estimată de specialiști. Nivelul de încredere pentru aceste cifre, conform metodologiei, este de 95%. Așadar, putem afirma, pentru prima dată în istoria României, cu o bază științifică solidă, câți urși avem în pădure. Până acum am lucrat cu estimări mai mult sau mai puțin controversate. Acestea erau bazate pe observații vizuale sau alte metode indirecte, însă astăzi avem o imagine clară, pe baza ADN-ului pe care l-am verificat în fiecare probă. În spatele acestor rezultate impresionante stă o bună mobilizare, pentru că au fost implicați 672 de specialiști în cinegetică, au avut câini special antrenați pentru colectarea probelor din parcurile naturale și naționale. Am avut o aplicație pentru a asigura trasabilitatea tuturor acestor probe, cu coordonate GPS, și nu vorbim doar de o cercetare științifică, ci vorbim de o schimbare, sper eu, de paradigmă a modului în care gestionăm populația de urs brun din România.”

Ministrul mediului a anunțat, de asemenea, împărțirea teritoriului României în patru categorii distincte. Vor exista zone cheie pentru conservare, acolo unde nu va exista niciun fel de intervenție asupra populației de urs brun.

„Așadar, vom avea fie o conservare strictă, fie măsuri de prevenire și de intervenție în zonele de conflict și, pentru prima dată, vom avea un instrument digital cu acoperire națională ce va permite luarea unei decizii rapide și informate în timp real în legătură cu ceea ce urmează. Efectivul optim pentru populația de urs în România e undeva în jurul cifrei de 4000. De la 4000 la 11.000 sau la 13.000 există o mare diferență. Bineînțeles că nu ne apucăm să luăm măsuri în sensul diminuării populației de urs brun peste noapte, însă în continuare ne interesează statutul de conservare al speciei și faptul că specia se va afla într-o stare bună de conservare, dar ne interesează la fel de mult și mai mult decât atât siguranța cetățenilor.”

Astfel, ministrul mediului, Mircea Fechet, anunță schimbarea legislației primare. Noua propunere este ca în intravilanul localităților să se renunțe la intervenția graduală.

„Astăzi, primarul, înainte de a lua o decizie care să protejeze cu adevărat populația, este obligat mai întâi să alunge ursul, după care să încerce o relocare a acelui exemplar, după care abia apoi are dreptul, conform legii, să împuște ursul respectiv sau să-l eutanasieze. Voi lăsa libertate reprezentanților autorităților publice locale, primarilor să ia decizia pe care o apreciază a fi corectă în legătură cu situația cu care se confruntă în localitatea respectivă. Totodată, vom înlesni tot acest proces de funcționare a comisiei, pentru că astăzi și într-o astfel de intervenție, unde fiecare secundă contează, e nevoie de semnături pe o hârtie, așa cum se întâmpla și acum 100 de ani. Eu cred că în 2025 putem lua decizii mai rapide folosindu-ne de telefoane, folosindu-ne de grupuri pe whatsapp sau alte aplicații de comunicații, folosindu-ne de SMS, folosindu-ne de orice alt instrument care să permită luarea unei decizii rapid, eficient. Am spus de atât de multe ori. Nimic nu poate fi mai important decât viața oamenilor.”

Totuși, Ministerul Mediului nu a luat măsurile necesare pentru a reduce conflictele cu urșii, spune Cristian Remus Papp, expert World Wild Fund în carnivore mari din România, specializat și în monitorizarea faunei sălbatice, coridoare ecologice și managementul ariilor protejate.

„Chiar dacă au fost diverse măsuri disponibile, România nu a făcut uz de acestea. Mă refer în special la măsurile de prevenire a conflictelor. Pe de altă parte, a venit de fiecare dată cu măsuri reactive, adică de a extrage din populația de urși anumite exemplare. Chiar dacă după 2016 am avut în fiecare an o costă de 140 de exemplare, nici măcar această cotă nu a fost îndeplinită. Vorbim de 50-60% realizare de cote, ceea ce clar indică faptul că nu a existat un interes, cel puțin din partea celor care gestionează fauna ca să reducă numărul conflictelor.

În acest sens, Ministerul Mediului trebuia să fie forul care să pună mai multă presiune, astfel încât urșii, care sunt cu adevărat o problemă, să fie extrași din populație. Tot așa, de-a lungul anilor, au fost extrași de multe ori urși valoroși, care n-au coborât în localități, care au reprezentat trofee. Din păcate, vorbim de un sistem care nu este adresat corespunzător, iar această măsură de a reduce nivelul de protecție și de a da liber la vânătoare, cu siguranță, nu va rezolva problemele, mai ales în comunitățile în care ursul face des apariția. Am vrea să vedem cu adevărat că ministerul face ceva în sensul acesta, nu doar să folosească comunitățile ca un pretext, ci să folosească instrumentele pe care le are tocmai pentru a proteja aceste comunități.”

Cristian Remus Papp, expert World Wild Fund, spune că ar trebui aplicate mai multe măsuri care să prevină pagubele, de la garduri electrice până la o mult mai bună gestionare a deșeurilor organice. Pe de altă parte, există și o intruziune semnificativă a omului în habitatul ursului, inclusiv cu ATV-uri și cu alte mijloace motorizate. Nu în ultimul rând, educația este la fel de importantă. Comunitățile locale ar trebui să știe ce ar trebui să facă pentru a evita conflictele cu urșii.