Secetă în Europa. Ce urmează?

Europa ar putea avea o nouă vara secetoasă, care s-ar suprapune peste lipsa de apă cu care se confruntă deja o parte a continentului.

Eugen Coroianu, 26.05.2023, 15:28

Europa ar putea avea o nouă vara secetoasă, care s-ar suprapune peste
lipsa de apă cu care se confruntă deja o parte a continentului. Cauzele sunt
iarna trecută caldă, lipsa zăpezii și precipitațiile slabe din această
primăvară, spun specialiștii.

Totuși,
seceta din soluri este mai puţin marcantă pe continent în raport cu 2022, dar
situaţia s-a degradat foarte mult în Spania, arată date recente obţinute de
sateliţii din programul european Copernicus. Aproape 27% din teritoriul studiat
(Europa şi ţărmurile Mării Mediterane) era afectat de secetă la sfârșitul lunii
aprilie, față de 47% anul trecut. Această imagine la scară continentală ascunde
însă disparităţi puternice, în funcţie de ţară. Cifrele sunt mult mai puţin
bune pentru Spania, care se confruntă în prezent cu una dintre cele mai grave
secete din istoria sa recentă.

Potrivit specialiștilor, rămân necesare o
supraveghere atentă şi planuri de utilizare a apei adecvate pentru a gestiona
un sezon care ar putea fi critic în resurse hidrice. Franţa, de pildă, a
anunțat că va avea pregătite brigăzile de luptă împotriva incendiilor de
vegetaţie şi avioanele care transportă apă începând de la 1 iunie, cu o lună
mai devreme decât de obicei.

O iarnă neobişnuit de uscată a redus umiditatea
din sol şi a crescut temerile legate de o posibilă repetare a situaţiei din
2022, când 785.000 de hectare au fost distruse de flăcări în Europa – mai mult
decât dublu faţă de media anuală din ultimii 16 ani. În ceea ce privește
România, amintim că și ea a traversat un an 2022 foarte secetos, cu efecte
serioase asupra agriculturii. Țara noastră este unul dintre cei mai importanţi
producători de cereale din Uniunea Europeană, iar anul acesta ar urma să recolteze
peste 10 milioane de tone de grâu, o revenire semnificativă faţă de 2022,
potrivit analiştilor firmei franceze de consultanţă Agritel.

Potrivi
prognozelor româneşti Agrometeo, însă, seceta pedologică se va menţine pe
suprafeţe extinse din Dobrogea şi în zone din Muntenia, Moldova şi Banat.

Am
cerut și părerea lui Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme: Prognozele pe care le avem sau semnalele pe care le avem până acum asta
indică faptul că și anul acesta o să avem o perioadă secetoasă, în special în
lunile de vară, exact cum am avut anul trecut, pentru că seceta de anul trecut
a fost una severă în multe regiuni din Europa. Asta și combinată cu valurile de
căldură, iar combinația aceasta valuri de căldură – secetă a dus și la crearea
de condiții pentru incendii de vegetație. Aceasta este prognoza și pentru anul
acesta, secetă probabil la nivel european și secetă în România. La noi zona cea
mai afectată este zona de sud, în special zona Dobrogei. Această regiune este
în prezent afectată de secetă și prognozele arată că va fi afectată în
continuare.

L-am întrebat pe domnul Antonescu și ce se poate
face pentru a limita efectele secetei:

Putem să prevenim,
perioadele cu secetă sunt relativ ușor de prognozat. Din punct de vedere al
prognozei totul este relativ simplu. Putem să raționalizăm resursele de apă.
Aici este problema cea mai mare în cazul unor perioade cu secetă. Și pentru că
ea afectează cel mai mult agricultura, trebuie cumva migrat către specii de
plante care sunt mai rezistente la secetă. Dar acestea sunt soluții, să spunem așa, pe termen lung. Pe
termen scurt trebuie identificate foarte bine zonele cele mai vulnerabile,
pentru că acolo ar trebui să implementăm măsurile de care vă spuneam: rezerve
de apă, căutarea de surse alternative de apă, schimbarea tipului de plante din
agricultură din zona respectivă. Și partea de irigații, evident! Măsurile mai
macro sunt de a merge direct la cauza schimbărilor climatice. Deci reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră care, la rândul lor, atrag toate aceste
fenomene extreme între care și seceta. Sunt o mulțime de măsuri care se vor
implementa astfel încât să reducem, eu știu, până în 2030, până în 2050
emisiile gazelor cu efect de seră. Dar, din nou, acestea sunt măsuri care,
odată luate, o să-și facă efectele în deceniile următoare. Dar noi acum trebuie
să ne gândim, pentru că deja schimbările climatice ne afectează viața de zi cu
zi. Vedem perioada acesta cu secetă, cu valuri de căldură. Trebuie luate
măsurile de care vă spuneam pe termen scurt. Dacă vreți, din punct de vedere
științific, înțelegem foarte clar ce se întâmplă cu schimbările climatice. Acum, practic, problema
această a schimbărilor climatice a trecut din domeniu științific în domeniul
politic. Degeaba anumite țări iau aceste măsuri și le
implementează și devin la un moment dat eficiente, dacă celelalte țări își
continuă emisiile ca și până acum. E o acțiune pe care trebuie s-o desfășurăm la nivel global.

Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, perioada 2023-2027 va fi
aproape sigur cea mai caldă înregistrată vreodată pe Terra, sub efectul
combinat al emisiilor de gaze cu efect de seră şi al fenomenului meteorologic
El Nino, care provoacă o creştere a temperaturilor.