Atacuri în spaţiul cibernetic
Aflându-se într-o zonă de instabilitate, în România au explodat în 2014 alertele de atacuri cibernetice, cu 80% mai multe decât în 2013.
Corina Cristea, 08.05.2015, 11:03
Aflându-se într-o zonă de instabilitate, în România au explodat în 2014 alertele de atacuri cibernetice, cu 80% mai multe decât în 2013. Acest război nevăzut este foarte grav. România este atacată zilnic de hackeri, iar atacurile au ca ţintă instituţii publice, companii private sau de stat, bănci sau chiar site-ul Patriarhiei Române, spune Augustin Jianu, director al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), structură independentă de expertiză şi cercetare-dezvoltare în domeniul protecţiei infrastructurilor cibernetice. În pofida măsurilor de contracarare a atacurilor, vulnerabilitatea rămâne foarte mare. Simpla transmitere a unui email sau postare pe o reţea de socializare oferă informaţii personale care pot fi folosite de hackeri.
Augustin Jianu: În momentul în care o staţie, un calculator sau mai multe dispozitive dintr-o reţea sunt infectate, sunt compromise, devin parte a unor reţele de tip hot net şi nu numai şi sunt folosite de către atacatori pentru a lansa atacuri ulterioare asupra altor infrastructuri, fără ca deţinătorii acelor dispozitive sau calculatoare să cunoască acest aspect. Ca să vă spun un exemplu foarte nostim, e posibil ca frigiderul inteligent al cuiva, conectat la reţeaua casnică, să trimită mii de spamuri, sute de mii de spamuri pe zi şi proprietarul acelui frigider inteligent să nu cunoască acest aspect.
Potrivit raportului oficial al CERT-RO, în 2014 mai mult de jumătate (54%) dintre alertele primite au vizat sisteme informatice configurate necorespunzător, nesecurizate sau vulnerabile, iar aproape un sfert din totalul IP-urilor unice alocate în România (24%) au fost implicate în cel puţin o alertă de securitate cibernetică, în creştere faţă de 16%, în anul 2013. Atacurile asupra spaţiului ciberbetic românesc au vizat aproape toate domeniile vieţii economice şi sociale şi chiar zona de administraţie, aminteşte şi preşedintele Centrului de Studii pentru Securitate, Managementul Crizelor şi Prevenirea Conflictelor de la Bucureşti, Alexandru Groşeanu: În anul 2013, au fost înregistrate aproximativ 44 de milioane de atacuri, iar în anul 2014 avem peste 78 de milioane de atacuri. Ruperea echilibrelor de securitate şi confruntarea cu marele nostru vecin de la răsărit sunt cauze care, în opinia noastră, au dus la această creştere a riscurilor şi atacurilor cibernetice. Marea majoritate a atacurilor sunt respinse, sunt gestionate foarte corect. Evident, atacurile sunt îndreptate către zona de administraţie, dar şi către operatori economici, către baze de date. Cu toate acestea, instituţiile abilitate din zona de protecţie cibernetică îşi fac foarte bine treaba şi nu am înregistrat incidente majore.
Alexandru Groşeanu aminteşte că România şi-a asumat protecţia Ucrainei din punct de vedere cibernetic şi estimează că Bucureştiul se poate transforma într-un furnizor de securitate cibernetică în regiune. Iar acest lucru este cu atât mai important cu cât actualul context geopolitic indică mai degrabă o sporire a atacurilor în spaţiul cibernetic. Din nou, Alexandru Groşeanu: Dacă vorbim de numărul de IP-uri active, numărul de site-uri româneşti active, aşa definim spaţiul cibernetic, acesta este în creştere. E adevărat, între anii 2013 şi 2014, numărul de IP-uri a scăzut, dar conţinutul spaţiului cibernetic, adică numărul de baze de date a crescut, şi din punctul ăsta de vedere spaţiul cibernetic se extinde pe zi ce trece. Evident că există premisele sporirii numărului de atacuri pe spaţiul cibernetic din ce în ce mai amplu. Dacă ne uităm la contextul geopolitic şi geostrategic, eu personal nu întrevăd găsirea unui echilibru de securitate într-un orizont foarte scurt, să zicem de şase luni, un an.
Cifrele sunt îngrijorătoare – dacă în anii trecuţi se înregistrau 30 de mii de atacuri cibernetice zilnic, acum numărul acestora depăşeşte 390 de mii. Specialiştii în securitatea cibernetică spun că protecţia trebuie să înceapă cu propriul computer sau alte echipamente care folosesc internetul. Acestea trebuie să fie protejate cu programe antivirus, antifishing, antispyware.
Telefoanele inteligente, ca de altfel toate dispozitivele conectate la internet pe care le are o familie, trebuie protejate în spaţiul cibernetic. Numărul de terminale conectate la internet variază de la 10 la 55 pe familie, mai mult de jumătate dintre acestea fac parte din categoria celor slab protejate sau nu au protecţie – explică Florin Talpeş, fondator şi director general Bit Defender, o companie 100% românească, recunoscută la nivel internaţional în domeniul antiviruşilor. Pentru aceasta, Bit Defender a lansat Bit Defender Box, un produs dedicat familiilor, cerinţele cele mai mari fiind aşteptate să se înregistreze în SUA, Germania şi Japonia – cele mai dezvoltate pieţe din domeniu.
Florin Talpeş: Orice dispozitiv pe care o familie îl are şi este conectat – poate să fie un calculator, un telefon inteligent, un televizor inteligent, o consolă de jocuri – este expus unor riscuri de atacuri informatice, care pot să fie extrem de dăunătoare. Cineva pune mâna virtual pe televizorul tău şi urmăreşte, fără să ştii, ce faci tu în casă sau poate cineva să îţi ia pur şi simplu de pe calculator datele conturilor bancare. Este vorba despre noi tipuri de atacuri care apar zilnic la nivel mondial, mai spune Florin Talpeş.
