Atentat împotriva libertăţii de exprimare
Atacul sângeros, de săptămâna trecută, de la sediul revistei satirice Charlie Hebdo, necruţătoare cu toate formele de fundamentalism religios, a provocat şoc şi groază în rândul comunităţii internaţionale, care a condamnat cu fermitate atentatul din plin
Corina Cristea, 16.01.2015, 09:36
Atacul sângeros, de săptămâna trecută, de la sediul revistei satirice Charlie Hebdo, necruţătoare cu toate formele de fundamentalism religios, a provocat şoc şi groază în rândul comunităţii internaţionale, care a condamnat cu fermitate atentatul din plin centrul Parisului. Soldat cu moartea unor jurnalişti şi a poliţiştilor însărcinaţi cu protecţia publicaţiei, care mai fusese supusă unui atac terorist în 2011, atentatul a fost urmat de un alt atac, în care o poliţistă a murit, şi apoi de o luare de ostatici într-un magazin evreiesc, acţiune în urma căreia, de asemenea, au murit oameni nevinovaţi. Toate acestea, în semn de protest extrem faţă de Charlie Hebdo, care publica săptămânal caricaturi şi ridiculiza cu sarcasm ceea ce considera că pune în pericol libera gândire şi libera exprimare.
Prima reacţie de la un oficial străin a venit de la prim-ministrul britanic David Cameron, care a denunţat „crima atroce”: “Noi suntem alături de poporul francez în lupta împotriva terorismului şi în apărarea libertăţii presei. Aceşti indivizi nu ne vor putea răpi niciodată aceste valori”, a spus el, idee regăsită în mesajele ulterioare şi subliniată prin marşul impresionant de solidaritate organizat la Paris.
Într-un interviu pentru Radio România, profesorul Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pentru securitate naţională, a analizat evenimentele din Franţa: Avem o criză care este nu numai a Franţei, după părerea mea, este o criză a întregii Europe, pentru că valorile care au fost atacate în Franţa sunt valori fundamentale pentru întreaga Europă. Poate că asistăm la o nouă ofensivă a acestor elemente extremiste fundamentaliste împotriva civilizaţiei de tip occidental, în special a Europei. Eu cred că sunt multe elemente care vor trebui discutate în perioada următoare, pentru că semnificaţiile şi consecinţele acestei crize care, repet, nu cred că este numai una franceză, este deja o criză europeană, sunt nenumărate. Vom avea consecinţe de ordin social, vom avea consecinţe de ordin politic, multe dintre ele nu neapărat favorabile pentru tipul de societate pe care dorim să-l construim. Sentimentul de insecuritate în primul rând va creşte. Asta poate va alimenta şi confuzia din capetele unora. Ştim că o criză înseamnă două elemente: înseamnă partea de ameninţare şi partea de oportunitate. O mai bună organizare a societăţii, mai multă solidaritate între noi, punerea la punct a instrumentelor necesare în contracararea fenomenului terorist, creşterea cooperării, şi în interiorul Uniunii Europene, dar şi în afară. Evident, vom avea şi partea de oportunitate.”
Referindu-se la pericolul speculării de către anumiţi lideri a tragediei de la Paris, profesorul Iulian Fota consideră că acum există un val care i-ar putea ridica pe aceştia pe culmile politicii: Unii dintre aceşti lideri, de exemplu, nu vor nimic altceva decât remodelarea Uniunii Europene aşa cum o ştim noi astăzi. Inclusiv ideea de solidaritate este pusă în discuţie. Deci s-ar putea ca, la scară istorică, acest atentat să aibă implicaţii profunde asupra noastră a tuturor şi să ne oblige nu numai la un efort de analiză şi de înţelegere a semnificaţiilor, dar inclusiv să ne oblige la o mai bună organizare internă – şi aici mă refer şi la societate, şi la autorităţile statului român.”
În ceea ce-i priveşte pe autorii atacurilor, Iulian Fota spune că aceştia pot fi consideraţi nişte lupi singuratici, dar care acţionează în baza unor sugestii, poate ordine, poate recomandări care vin de la alţi oameni ce le împărtăşesc abordarea violentă, lipsită de orice umanitate. Ei sunt exemplificarea unui fenomen mai larg, mai complex, de durată mai lungă, care până la urmă s-a materializat în aceste atacuri succesive ale acestor elemente radicale extremiste, fundamentaliste, din zona islamului”: Putem presupune că sunt lupi singuratici. De ce? Pentru că în ultimii ani sistemele de securitate din Occident au fost performante în a destructura organizaţii şi a contracara ofensiva acelor organizaţii şi atunci putem presupune că acele organizaţii au învăţat din ceea ce li se întâmplă şi-au dat seama că este periculos să acţioneze în grupuri mai mari şi atunci au trecut la o altă strategie, aceea a lupilor singuratici. Franciza violenţei a fost deja împrăştiată în lume, s-au folosit diferitele canale, inclusiv internetul şi anumite website-uri specializate, pentru ca de fapt mesajul să fie transmis în întreaga lume. Şi cei care se hotărăsc şi doresc în viziunea lor să afecteze societatea civilă de tip occidental, să îi facă rău, până la urmă ştiu ce au de făcut. Cum au de făcut? – asta rămâne să stabilească ei.”
Ceea ce s-a întâmplat în Franţa a reprezentat într-o primă instanţă, un şoc. Într-o perspectivă mai lungă, este un test. Un nou test. Pentru că, societatea occidentală, periodic, a fost supusă unor astfel de încercări, unor astfel de teste. Este clar, însă, mai spune Iulian Fota, că avem de a face cu o crimă politică.
