Efecte economice ale războiului din Ucraina
Cea mai recentă prognoză de profil a Băncii Naționale a României estima inflația pentru luna aprilie la o valoare de 11,2%, luând în calcul situația de la finele lui 2021.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 30.03.2022, 16:16
Cea mai recentă prognoză de profil a Băncii Naționale a României estima inflația pentru luna aprilie la o valoare de 11,2%, luând în calcul situația de la finele lui 2021. Între timp, războiul din Ucraina a schimbat dramatic datele problemei, ciclul inflaţionist în care ne aflăm – cel mai aprig din ultimele patru decenii, potrivit specialiștilor – măturând întreaga lume. Criza geopolitică din zonă nu poate rămâne fără efecte, iar estimările sunt că va crea un ritm mai accelerat de creștere a inflației. În România, decidenții politici au venit cu noi măsuri de plafonare și compensare a prețurilor din domeniul energiei, în încercarea de a tempera inflația, dar chiar și așa, cel puțin în următoarele luni, aceasta își va urma tendința ascendentă. De ce? Pentru că în această ecuație cu multe necunoscute definitorie este situația din Ucraina, iar aceasta are un nivel extrem de incertitudine. Lumea democratică a impus sancțiuni Rusiei pentru a o determina să oprească operațiunea specială, cum numește Kremlinul agresiunea din Ucraina vecină, iar Moscova are, la rându-i, la dispoziție propriile pârghii de presiune. Cea mai la îndemână: gazele.
Care sunt posibilele efecte economice pentru România în cazul unor disfuncționalități în alimentarea cu gaze la nivel european, pe fondul conflictului din Ucraina? Analistul financiar Dragoș Cabat: Efectele economice vor fi unele importante, pentru că se va pune presiune, în primul rând, pe creşterea preţului gazelor, dar şi pentru petrol şi alte materii prime pe care le produce Rusia şi pe care le produce şi Ucraina, iar acest lucru va duce la creşterea preţurilor în Uniunea Europeană. Şi va mai duce şi la o scădere a creşterii economice în Uniunea Europeană. De ce ne interesează pe noi asta, ca români? Pentru că partenerii noştri comerciali cei mai importanţi sunt din Uniunea Europeană şi sunt în special Germania, Franţa, Italia, Spania, aceste ţări care vor fi afectate, unele foarte tare, altele mai puţin, de lipsa gazelor din Rusia şi de o creştere economică, în consecinţă, mai mica. Pentru că gazele nu sunt folosite doar la încălzirea polulaţiei, sunt folosite şi de către companiile manufacturiere şi atunci, dacă producţia şi cererea de subcomponente dinspre România va scădea, impactul va fi și asupra companiilor româneşti. Şi celelalt impact puternic pe care îl simţim deja cu toţii este dat de inflaţie, de creşterea preţurilor, care are o componentă în această perioadă din creşterea preţului la gaze şi la petrol rusesc.
La impactul războiului din Ucraina asupra economiei românești s-a referit, la Radio România, și profesorul universitar de Științe Economice, Mircea Coșea. Întotdeauna un război are efecte colaterale, deci, din punctul meu de vedere, şi am spus-o încă de la începutul acestei invazii, România este deja o victimă colaterală, spune profesorul Coșea: Sigur că unii spun: nu e aşa grav, pentru că noi nu importăm grâu, avem grâul nostru, importăm puţin gaz. Da, dar nu acestea sunt problemele importante. Important e că România a intrat într-o zonă care, din punct de vedere economic, se numeşte zonă de aşteptare.
Adică noi suntem la graniţa unui conflict foarte serios, impredictibil, nu ştim ce se va întâmpla. Această zonă economică devine în aşteptare pentru investiţiile străine. Apetitul pentru a investi în România nu dispare, dar se reduce, pentru că investitorii aşteaptă să vadă ce se întâmplă, să vadă cât de mare este riscul. Alt efect pe care îl consider a fi negativ este faptul că noi suntem o economie mică şi o economie care are o vulnerabilitate extremă din punctul meu de vedere: mâncarea pe care o mâncăm noi este 70% din import. Asta înseamnă că această urcare a preţurilor alimentare pe plan global va veni prin contagiune, prin import, şi în România. Suntem într-o economie globală, deci, oriunde se întâmplă ceva este resimţit cu o anumită pondere şi în altă parte.
În același timp, toate aceste reduceri de export pe care le vor face Rusia sau Ucraina ar trebui să fie compensate cumva, va trebui regândită într-o manieră rapidă însăşi structura producţiei agricole a Uniunii Europene, mai spune profesorul Mircea Coșea: Deja la Bruxelles se discută cum am putea să rezolvăm criza cerealelor prin redimensionarea producţiei de cereale în Europa. Pentru că Europa a cam renunţat în ţările dezvoltate la producţia de cereale, introducând producţii mai bine cotate pe piaţă decât cerealele simple, cum ar fi grâul, ovăzul sau celelalte. Sigur că trebuie să discutăm şi de oportunităţi. În orice criză există şi oportunităţi. În momentul de faţă noi avem excedent de grâu. Trebuie să fie luată o decizie politică, dacă exportăm sau dacă stocăm. Pentru că sigur că acest excendent, dacă ar fi acum, în momentul ăsta, exportat am câştiga foarte bine, dar nu ştim ce se întâmplă în viitor, mai ales că deocamdată – şi cred că nu mai putem să revenim asupra acestei decizii sau analize pe care au făcut-o specialiştii – deocamdată, anul 2022 nu e un an agricol bun.
Ceea ce se știe cu certitudine este că situația din Ucraina a determinat autoritățile de la București să caute soluții pentru a reduce sau chiar a elimina importurile de gaze din Rusia situate, din fericire, la un nivel destul de mic. Reluarea producției de electricitate cu ajutorul cărbunelui, accelerarea demersului pentru extragerea gazelor din Marea Neagră sau găsirea unei variante prin care gazul lichefiat din Marea Mediterană să ajungă și în România ar putea rezolva această problemă.
