Fake-news, măsuri de contracarare

Fake-news, un termen înşelător? În opinia multora ar trebui înlocuit cu cel de dezinformare, care presupune intenţia de a induce în eroare.

Corina Cristea, 19.04.2019, 14:26

Fake-news,
un termen înşelător? În
opinia multora ar trebui înlocuit cu cel de dezinformare, care presupune
intenţia de a induce în eroare. Intrate în discursul public odată cu cele mai
recente alegeri prezidenţiale din SUA – când republicanii şi democraţii s-au
acuzat reciproc de propagarea de ştiri false în scopul câştigării alegerilor -
fake-news – urile au devenit un fenomen cu efecte globale, care provoacă îngrijorare
autorităţilor şi specialiştilor prin consecinţele pe care le pot avea.

Ştirile
false, cum sunt nu tocmai corect numite dezinformările, există, însă,
dintotdeauna. Amploarea fenomenului a atras atenţia opiniei publice poate cel
mai evident în timpul scandalului în care a fost implicată firma de consultanţă
Cambridge Analytica, acuzată că ar fi manipulat numeroase conturi de Facebook
pentru a influenţa rezultatul alegerilor din mai multe state. Invitată la Radio
România, Andreea Gavrilă, unul dintre fondatorii rubrika.ro – primul analizator
automat de ştiri din surse de încredere din România – cu o analiză a termenului
de fake-news:

Terminologia de ştiri false nu este întotdeauna una
corectă, în sensul în care nu putem să luăm în calcul această falsitate ca un
binom în comparaţie cu adevărul. În sensul ăsta, ştirile false sau fake-news nu
sunt neapărat ştiri, nu sunt neapărat false şi cu atât mai mult întotdeauna pot
avea un sâmbure de adevăr, ceea ce înseamnă că am putea traduce aceste ştiri prin
termenul de ştiri contrafăcute, dezinformare şi dezordine informaţională, ceea
ce încapsulează foarte bine această temă de ştiri false sau de fake-news. Deci,
cumva, cred că trebuie să punem în evidenţă faptul că nu este neapărat o ştire
neadevărată, cu atât mai mult cu cât într-o ştire fake există o foarte mare
probabilitate să existe un sâmbure de adevăr.

Dezvoltarea
mediului on-line şi a rețelelor sociale, dependența de acestea și consumul
media exclusiv prin intermediul internetului sunt factori favorizanţI pentru
extinderea fenomenului fake-news. O
gamă largă de produse media intră în această zonă. Iar dacă ești adolescent, ești cu atât mai predispus să te confrunți cu
dezinformarea. Potrivit unui studiu realizat de Reuters Institute for the Study of Journalism, oamenii
obişnuiţi, adică persoanele nespecializate în acest domeniu, sunt dispuşi să
încadreze în zona de fake-news începând de la parodie – care funcţionează cu
informaţie contrafăcută, dar fără a avea intenţia de a manipula -, ştirile
prost făcute din cauza neîndemânării jurnalistului, ştirile prost făcute cu
intenţie, deci ştirile părtinitoare, o parte din publicitate, conţinutul
hiperpolitizat, până la ştirile inventate.

Concluzia celor de la Reuters Institute for the Study of
Journalism ar fi că definiția fake news este atât de largă, încât devine
inoperantă. De aceea, ei propun să se renunțe la termenul de fake
news, pentru că este înșelător si să se meargă pe ideea de dezinformare,
cea care presupune intenția de a induce în eroare. Ideea este îmbrăţişată şi de
Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalsim Independent: Am rețineri destul de întemeiate în ce
privește utilizarea termenului fake news, deşi reprezintă o scurtătură lingvistică pentru
fenomen. Nu toate informațiile false care ne parvin sunt știri. Nu toate
informațiile false ne parvin de la ziariști. Termenul de fake-news face o
trimitere directă către news, către ziarişti, către zona profesională, ceea
ce mi se pare nedrept.

Cum ne putem proteja de ştirile false? În contracarea fenomenului știrilor
false și al dezinformării, gândirea critică și educația media sunt două dintre
armele care pot fi folosite cu succes. Adică să încercăm să căutăm mai multe
informații din surse diferite, să reacționăm, să găsim surse de informare de
încredere, să nu ne limităm la a lua informații doar de pe rețelele sociale,
spun cei de la rubrika.ro. Din scutul de protecție pe care trebuie să-l avem
tot timpul la noi, nu trebuie să lipsească verificarea autorilor reali ai
știrilor din on-line și, foarte important, să verificăm dacă site-ul
respectiv are o adresă fizică și un număr de telefon, adaugă Ioana Avădani.

Altfel
spus, e nevoie de un fel de igienă informaţională. Într-o încercare de conştientizare,
Centrul pentru Jurnalism Independent organizează de 25 de ani proiecte de
educație pentru elevii de liceu, pentru a-i face să înțeleagă cum funcționează
mass-media. Suntem o mână de ONG-uri care facem lucrul acesta. Noi credem că
este crucial că, dacă ai la un capăt un sistem media care funcționează dupa
anumite norme, să ai la capătul celălalt și un grup de consumatori care
să cunoască acele norme și să le aprecieze, spune Ioana Avădani. În România,
fenomenul se manifestă în principal în mediul on-line, pentru că media
audio-vizuală este reglamentată de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA),
care poate da amenzi pentru nerespectarea acestuia.