Fenomenul DeepSeek

Acțiunile mai multor mari companii americane, precum Nvidia, Microsoft sau Meta, s-au prăbușit în ianuarie după ce compania chineză DeepSeek, implicată în dezvoltarea de algoritmi de inteligență artificială, a pus la îndoială „aura de invincibilitate” din jurul industriei tehnologice din SUA.

Corina Cristea, 14.02.2025, 15:59

Mai exact în ziua în care DeepSeek a prezentat un model AI cu performanțe comparabile cu cele oferite de chatbot-urile occidentale, precum ChatGPT, realizat, însă, la un cost mult mai mic. Modelul său low-cost a devenit rapid, la scurt timp după lansare, cea mai descărcată aplicație gratuită din App Store-ul Apple din Statele Unite, depășind ChatGPT.

Este “momentul Sputnik al AI”, a estimat capitalistul de risc din Silicon Valley și consilierul lui Donald Trump, Marc Andreessen, aluzie la satelitul lansat de Uniunea Sovietică în 1957, când Statele Unite au fost surprinse de realizările tehnologice ale rivalului său. Cât de valoroasă este realizarea companiei chineze și cu ce provocări vine? Florin Zeru, specialist în comunicare strategică la SNSPA:

“Văd momentul DeepSeek ca o cutie a Pandorei. Adică, accesibilitate largă, putere imensă și riscuri ascunse. Imaginați-vă cutia Pandorei din mitologia greacă. Dar de această dată, în loc de o cutie fizică avem un program pe calculator, un model de inteligență artificială, foarte puternic, plin de cunoștințe vaste și de abilități impresionante. Dar, la fel ca în mit, această cutie vine și cu un avertisment.

Nu este o cutie oarecare ci una care odată deschisă eliberează în lume atât lucruri bune cât și rele. Iar DeepSeek prin natura sa open source, adică sursă deschisă, și eficiența sa remarcabilă face ca această cutie să fie accesibilă aproape oricui. Și aici este marea problemă, aici intervine și paralela cu mitul Pandorei: odată ce ai deschis cutia nu mai poți da înapoi. Odată ce ai pus la dispoziția oricui un instrument atât de puternic nu mai ai control total asupra modului în care va fi folosit.

Și, din păcate, DeepSeek are și o slăbiciune: poate fi păcălit. Prin intermediul unor instrucțiuni speciale, numite Jailbreak prompt, utilizatorii pot ocoli restricțiile impuse de programatori și pot obține răspunsuri pe care în mod normal DeepSeek le-ar refuza.

Și, să ne gândim așa, dacă în mâinile unor specialiști DeepSeek poate fi folosit pentru a accelera cercetarea științifică, pentru a crea noi medicamente, pentru a dezvolta soluții la probleme complexe, în mâinile unor persoane rău intenționate același instrument poate fi folosit pentru a genera dezinformare, pentru a crea coduri malware sau chiar pentru a plănui atacuri. E ca și cum am da fiecărui om de pe stradă acces la o tehnologie extrem de avansată fără a ne asigura că o va folosi în mod responsabil.”

Producerea aplicației a costat cam de o mie de ori mai puțin decât investesc marile companii americane de inteligență artificială. Cum de își permite DeepSeek să aibă prețuri așa de mici? Pentru că e sprijinită de statul chinez, spune Florin Zeru:

”Este un simbol al ambițiilor Chinei de a deveni lider global în inteligența artificială. Este un semnal că Beijingul investește masiv în acest domeniu și că este hotărât să recupereze decalajul față de Statele Unite. Până acum, Statele Unite au deținut un avantaj clar în domeniul AI datorită companiilor sale, precum OpenAI, Google, Microsoft, dar DeepSeek arată că această dominație nu mai este garantată și China vine puternic din urmă, iar decalajul se reduce rapid.”

Reușita DeepSeek a fost o surpriză și pentru că are loc în condițiile în care SUA, invocând securitatea națională, a făcut eforturi vreme de ani de zile pentru a restricționa vânzarea de cipuri avansate AI către China. Îngrijorările sunt legate și de faptul că datele colectate de la utilizatori sunt stocate pe servere din China, sub controlul a două companii înregistrate chineze, lucru confirmat de DeepSeek. Este vorba despre informații de profil, solicitări de utilizator, informații tehnice, informații de utilizare, cookie-uri și informații de plată. Care este miza legată de acest aspect?

Flavia Durach, specialist în comunicare: „Este vorba nu doar ce știm despre o persoană anume, ci ce știm despre un anumit profil de utilizator de internet. De obicei, se lucrează cu tendințe. Sigur că poți spiona de-a dreptul o persoană în baza activității ei de pe internet. Însă din perspectiva competiției, de pildă, între țări, cum e discuția aceasta între SUA și China, cred că mai degrabă se pune problema accesului la serii mari de date, care pot fi interpretate ca statistici. Și care, pe de o parte, pot să ajute la îmbunătățirea calității produselor și serviciilor acelei companii. Ea poate deveni mai bună în raport cu competitorii ei tocmai fiindcă are acces la date care îi permit să dezvolte tot felul de servicii adiacente știind deja care e profilul publicului, ce-și dorește, care e comportamentul lui.

În ce privește lupta dintre state, poate fi și o problemă de tentative de manipulare, de influențare, de interferență în alegeri în momentul în care pot targeta publicul, știindu-i profilul și comportamentul și preferințele, cu mesaje personalizate de influențare.”

La nivel personal putem vorbi, mai spune Flavia Durach, de tentative de hacking, de furt al datelor personale, sunt foarte multe moduri prin care poți face rău cu datele, depinzând, desigur, de context și circumstanțe.