Fenomenul drogurilor în rândul tinerilor
Raportul Naţional privind situaţia drogurilor, întocmit anual de Agenţia Naţională Antidrog, este unul de referinţă pentru specialiştii în domeniul stupefiantelor
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 12.05.2023, 11:30
Raportul Naţional privind situaţia drogurilor, întocmit anual de Agenţia Naţională Antidrog, este unul de referinţă pentru specialiştii în domeniul stupefiantelor, pentru decidenţi şi pentru orice persoană interesată de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomen. Cel mai recent document de acest tip, dat publicității la începutul anului, analizează datele înregistrate la nivelul lui 2021, iar la capitolul privind principalele droguri consumate în România specifică faptul că 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental). 6% dintre aceștia au consumat și în ultimul an (consum recent). Cele mai mari rate de consum sunt în rândul populaţiei tinere (15-34 ani), adolescența fiind perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri.
Datele mai arată că unul dintre cele mai consumate droguri în România continuă să fie canabisul, atât de către populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară. De altfel, canabisul, alături de cocaină, are o disponibilitate în creștere pe piața ilicită a drogurilor, în 2021 valorile capturilor înregistrate atingând cea mai mare valoare pentru cocaină și a doua cea mai mare valoare pentru canabis consemnate până în prezent.
Mai trebuie spus și că aproape 75% din cantitatea totală de droguri provenită din capturi semnificative a fost destinată pieței ilicite din România, aspect ce constituie, spun specialiștii, un indiciu al existenței unei dinamici a acesteia la nivel național. O veste bună ar fi, pe de altă parte, o reducere constatată cu 12 procente a consumului recreațional. Dincolo de statistici și cifre, specialiștii atrag atenția asupra pericolelor la care se expun consumatorii și dau soluții pentru a-i ajuta să scape de această dependență.
Expert în combaterea fenomenului drogurilor, sociologul Cătălin Țone a vorbit la Radio România despre stupefiante, acțiuni de combatere și prevenție:
Nu trebuie să ne privim copiii numai în ochi. Noi trebuie să fim atenți și la anturaj, noi trebuie să venim către părinți cu instructaje clare, cu pregătire, noi trebuie să le furnizăm materiale, pentru că sunt foarte mulți care nu știu, pentru că au trăit în alte generații. Noi trebuie să venim cu alternative, și subliniez acest cuvânt. În momentul în care interzici ceva cu degetul ridicat sau nu, trebuie să venim cu alternative. Trebuie să venim cu alternative de mișcare, sportive, cu alternative care să le ofere acel plus de dopamină în creier ca să nu se ducă spre droguri. Trebuie să fim alături de ei, trebuie să pătrundem în lumea lor, atât profesorii, cadrele didactice, dar și părinții. Pentru că tentațiile sunt la fiecare pas. Avem influencerii negativi, avem internetul care bombardează copiii cu fel de fel de sfaturi și îndemnuri către a debuta în consumul de droguri. Este cazul să trecem la treabă. Este cazul să fim organizați. Este cazul să fim eficienți. Este cazul să ne uităm în Occident, în statele care au experiență în domeniul acesta, pentru că lucrurile pot avea o turnură negativă. Suntem polul evenimentelor muzicale, am pus România pe harta turismului de distracție, este important din punct de vedere financiar, pecuniar, economic, dar asta vine la pachet cu vicii, cu incidente, cu probleme, cu droguri.
Oficial, România se află pe ultimele locuri în ceea ce privește consumul de droguri. Specialiștii spun, însă, că mulți dintre consumatori nu au fost prinși în statisticile oficiale. Unde poate duce consumul de droguri? Un răspuns a venit din partea doctorului Radu Țincu, specialist în ATI și toxicologie:
Discutăm despre intoxicații acute, intoxicații care pot să pună în pericol viața. Discutăm de complicații care pot pune în pericol viața, cum ar fi encefalopatia toxică, adică o stare de comă care să necesite intubație și ventilație mecanică. Discutăm de cardiotoxicitate, adică o toxicitate la nivelul inimii, și acest lucru poate să determine apariția unor aritmii cardiace, unele dintre ele chiar să meargă către stop cardiac. Discutăm, de asemenea, de toxicitate renală, unele substanțe pot să determine insuficiență renală acută și să necesite măsuri de dializă. Consumul repetat duce din păcate la apariția fenomenului de toleranță. Acest lucru înseamnă că va trebui să creștem doza astfel încât să obținem același efect, iar după toleranță apare sindromul de dependență. Adică avem nevoie permanent de acea substanță care să acționeze la nivelul organismului pentru că în lipsa ei se instalează simptomele de sevraj. Simptome de sevraj care pot să ducă la apariția unor fenomene de violență sau autoviolență, care pot să ducă la apariția unor fenomene de infracționalitate. Un pacient care are nevoie de acea substanță va face orice pentru a o putea obține.
Consumul și traficul de droguri sunt incriminate în România, iar recent pedepsele au fost majorate. În același timp, toate proiectele şi intervenţiile Agenției Naționale Antidrog, pe segmentul reducerii cererii de droguri, au vizat consolidarea sistemului naţional integrat de prevenire și asistenţă. În 2021, anul la care s-a făcut analiza, specialiștii antidrog au desfășurat 20 de mii de activităţi de prevenire a consumului de droguri în mediul şcolar, familial şi în comunitate, dar și activități punctuale de informare, educare și conștientizare cu privire la riscurile asociate consumului de substanțe psihoactive, de care au beneficiat peste 700 de mii de persoane.
