Iniţiative pentru un aer mai curat

În fiecare an, peste 400 de mii de europeni mor prematur din cauza noxelor şi mult mai mulţi suferă de boli respiratorii şi cardiovasculare cauzate de poluarea atmosferică.

Corina Cristea, 02.03.2018, 13:28

În fiecare
an, peste 400 de mii de europeni mor prematur din cauza noxelor şi mult mai
mulţi suferă de boli respiratorii şi cardiovasculare cauzate de poluarea
atmosferică. 25 de mii dintre aceştia sunt din România care, alături de alte
ţări din Uniunea Europeană – Cehia, Germania, Spania, Franţa, Italia, Ungaria,
Slovacia şi Marea Britanie – a fost avertizată, recent, în legătură cu
depăşirea normelor de poluare a aerului şi căreia, din acest motiv, s-a cerut
să prezinte un set de măsuri pentru remedierea situaţiei. Între timp,
Ministerul Mediului din România a trimis la Bruxelles un plan cu propuneri
pentru reducerea poluării aerului. Invitată la Radio România, Dorina Mocanu,
directoarea generală a Direcţiei Generale Evaluare, Impact şi Controlul
Poluării, a explicat: Evaluarea
calităţii aerului în România se realizează în 13 aglomerări şi 41 de zone,
conform directivelor europene. Într-adevăr, în România, ca în multe alte state
europene, o problemă importantă este cea a nivelului crescut de particule în
suspensie PM10 în unele aglomerări urbane, cauza principală a acestor depăşiri
fiind traficul rutier, încălzirea rezidenţială şi, într-un aport nu foarte
mare, dar nici neglijabil, şantierele în construcţii. De asemenea, vreau să fac
precizarea că trei aglomerări din România, respectiv, Bucureşti, Iaşi şi
Braşov, fac obiectul unei cauze de infringement pentru depăşirea valorii limită
la indicatorul PM10, particule în suspensie, pentru care Comisia a emis în 2014
un aviz motivat suplimentar.

La sfârşitul lunii ianuarie, la solicitarea
comisarului de mediu, Karmenu Vella, România a prezentat stadiul în care se
află măsurile pe care autorităţile administraţiei publice locale din cele trei
aglomerări le-au luat, calendarul şi măsurile pe care aceste autorităţi le au
în vedere pentru perioada următoare. Din nou, Dorina Mocanu: Măsurile se pot împărţi pe trei categorii:
cele care ţin de traficul rutier şi se referă la acţiuni care se reflectă în
managementul traficului, aici fiind inclus inclusiv Programul de stimulare a
înnoirii Parcului auto, acel program numit Rabla, programul
naţional de creare de infrastructuri pentru maşini electrice, modernizarea
transportului public, inclusiv prin trecerea la transportul public electric. A
doua categorie de măsuri se referă la încălzirea rezidenţială, la măsuri pentru
eficienţă energetică prin reabilitarea termică a clădirilor, prin modernizarea
sistemului de termoficare, instalarea sistemelor de încălzire care utilizează
energie regenerabilă, înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de
încălzire cu sisteme moderne de încălzire. Cele mai multe dintre aceste măsuri
sunt deja finanţabile sau finanţate din programele fondului pentru mediu. Şi,
nu în ultimul rând, al treilea set de măsuri se referă la realizarea de spaţii
verzi.

Organizaţia Greenpeace România urmăreşte cu atenţie
situaţia şi avertizează că există riscul unor amenzi de sute de mii de euro pe
zi. Alin Tănase, coordonator al campaniilor pentru energie la Greenpeace
România, a explicat, la Radio România, că cele mai nocive substanţe care se
găsesc în aerul din România sunt pulberile în suspensie şi oxizii de azot, care
provin, de obicei, de la traficul auto. Ceva trebuie făcut, mai spune Alin Tănase: Din ce ştiu, avem ca termen jumătatea lunii martie – atunci Comisia va
decide ce state dintre acele nouă state pe care le-au chemat vor fi trimise la
Curtea Europeană de Justiţie şi implicit se va ajunge la amenzi. Nu s-au făcut
prea multe, tocmai pentru asta Comisia ne ameninţă cu amenzile. Primăriile,
pentru că au avut depăşiri la anumiţi poluanţi, sunt obligate să întocmească
planuri integrate de calitatea aerului. Din ce am observat prin planurile
integrate de calitatea aerului, care sunt disponibile acum, mă refer la planul
din Bucureşti, sunt o serie de măsuri care unele ajută mai mult, altele mai
puţin, printre care şi lărgirea bulevardelor – sunt câteva menţionate în plan,
pentru că prin măsura asta maşinile vor circula cu o viteză mai ridicată, asta
înseamnă că nu vor staţiona şi nu vor produce mai multă poluare. Însă, părerea
mea e că e o măsură cu dublu sens, pentru că dacă lărgeşti străzile, tu
încurajezi mai mult maşinile. Pe lângă măsura asta, sunt prevăzuţi şi câţiva
kilometri de piste de biciclete în oraş, perdele de protecţie, pentru că o mare
problemă din poluarea pe care o găsim mai ales în Bucureşti vine de la
eroziunea eoliană, care ridică practic praful din zonele în care nu este
vegetaţie. Sunt şi măsuri de încurajare a mijloacelor de transport în comun,
chiar înlocuirea celor poluante cu unele electrice – mă refer la autobuze
electrice.

Bucureştiul va avea un Plan Integrat de Calitate a
Aerului aprobat cel mai târziu în luna mai a acestui an, a anunţat, în
februarie, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.