Mandat la nivel înalt

Pe fondul celei mai profunde divizări a Americii din istoria ei recentă, potrivit analiștilor, alegătorii au format cozi la secţiile de vot din SUA - țara cea mai afectată de de pandemia de coronavirus.

Corina Cristea, 13.11.2020, 12:28

Peste 99 de milioane de americani au
votat preliminar, fie în persoană sau prin corespondenţă, iar numărul total al
celor care şi-au exprimat opţiunea politică a depăşit cele 138 de milioane de
voturi de la alegerile prezidențiale din 2016, câștigate de republicanul Donald
Trump. Contestată de președintele în funcție, victoria democratului Joe Biden
urmează să fie consfințită la jumătatea lunii viitoare, odată cu votul
electorilor, dar deja implicațiile schimbării de gardă de la Casa Albă sunt sub
lupa analiștilor.

Despre o destindere americană sub Administrația Biden a
vorbit la Radio România analistul politic Andrei Ţăranu:

Intern, în Statele Unite, probabil, se va
încerca o detensionare a uriaşei diviziuni care există în societatea americană
şi în încercarea de a mai rezolva dintre tensiunile de natură rasială, de
natură socială, legate de exemplu de sistemul de asistenţă medicală şi de
sistemul de asistenţă educaţională. În plan extern, încă nu e foarte clar la ce
trebuie să ne aşteptăm. În mod sigur, relaţia transatlantică se va îmbunătăţi,
dar nu ştim cât de mult. Cred că relaţia cu România este o relaţie deja
cimentată. Nu cred că lucruri rele se pot întâmpla în ceea ce priveşte România,
iar lucruri bune sunt probabil în desfăşurare. Departamentul de Stat, prin
vocea ambasadorului Statelor Unite la Bucureşti, a spus că vor exista nişte
investiţii masive din partea Statelor Unite în ceea ce priveşte transporturile,
comunicaţiile, căile de rulare. Şi, din punctul meu de vedere, politica de
securitate a Statelor Unite nu se va modifica în mod fundamental.

O
analiză a politicii americane a făcut și profesorul universitar Dan Dungaciu,
care spune că
pentru Donald Trump tot ce s-a întâmplat timp de trei decenii înainte de 2016 a
fost o slăbire a SUA. De aceea, în mandatul său Trump a mers pe o Americă mai
orientată spre interior, care nu îşi consumă resursele în afară, şi din această
perspectivă a modificat aproape radical paradigma de funcţionare a Americii la
nivel global:

Teza lui Donald
Trump în relaţia internaţională a fost că 30 de ani America a cheltuit
trilioane, trilioane de dolari pentru a fi înfrântă, fără victorie în
Afganistan, fără victorie în Orientul Mijlociu, iar cu excepţia statelor din
estul şi centrul Europei, nu a reuşit să atragă din siajul lumii euroatlantice
aproape pe nimeni. Lumea construită de America 30 de ani, din perspectiva lui
Trump, a fost o lume care a secătuit de resurse America, nu a adus soluţionarea
conflictelor din lume şi în plus a permis duşmanilor Americii să crească şi să
se dezvolte. E interesant dacă America lui Biden se întoarce la paradigma
pre-Trump şi îşi reia viziunea de politică externă, în care lumea să se
transforme în America și America să devină hegemonul liberal care a fost vreme
de 30 de ani. Ce va face Biden
din această perspectivă e interesant de urmărit, dar din punctul meu de vedere,
America nu se va întoarce la perioada dinainte de Trump, vom asista la o
Americă care pe multe dosare fundamentale pentru noi europenii nu va mai fi la
fel de interesată.

China este rivalul şi chiar adversarul
Americii pe diferite dosare – asta este consensul de la Washington între
democraţi şi republicani, verbalizat diferit la nivel public, iar din punctul
acesta de vedere nu se va schimba nimic major, mai spune profesorul Dungaciu,
potrivit căruia, ordinea mondială care stă să vină se va construi în jurul
acestei relaţii America-China:

Asta
va fi ecuaţia prin care va trebui să citim lumea şi în funcţie de ea, ne vom
raporta la realitatea strategică şi chiar economică a lumii care vine. În ceea
ce priveşte relaţia cu Federaţia Rusă, aceasta va fi citită inclusiv în grila
relaţiei cu China. Federaţia Rusă se află astăzi în situaţia Chinei din anii
’70.

Atunci marea confruntare era între America şi URSS. China a jucat între America şi URSS. Rusia este acum în această situaţie
în care este un terţ în bătălia dintre cei mari. Federaţia Rusă va fi foarte
atentă să nu facă gesturi decisive nici în relaţie cu China, nici în relaţie cu
America, care să fie percepută ca o alianţă absolută, şi din această
perspectivă, ar trebui să ne aşteptăm la un joc diplomatic al Federaţiei Ruse,
care pleacă de la ipoteza că nu mai este un mare actor mondial, dar îşi poate
juca şansele sau îşi poate maximiza şansele mai mici pe care le are cel puţin teoretic.

În această conjunctură va conta Federaţia Rusă, în această conjunctură va conta
şi Uniunea Europeană, la fel, un actor minor în raport cu disputa dintre
America si China. Un actor pe care China, deloc întâmplător, îl curtează cu
multă asiduitate mai degrabă pe palierul economic al relaţiei bilaterale.

Va exista o moştenire a erei Trump
şi dincolo de mandatul său, consideră și conferenţiarul universitar Valentin
Naumescu, potrivit căruia, instalarea unei administraţii Biden are toate
şansele să normalizeze relaţiile SUA cu UE, aceasta fiind probabil una dintre
cele mai importante şi imediate consecinţe ale alegerilor:

Şi acesta, aş spune, este şi principalul
beneficiu pentru Europa şi chiar pentru regiunea în care ne aflăm noi, pentru
Europa Centrală şi de Est, pentru că interesul nostru este ca NATO, alianţa
care furnizează garanţiile de securitate de care are nevoie România, şi
regiunea, şi Europa în ansamblu, depinde în mod esenţial de calitatea, de
soliditatea şi de credibilitatea relaţiilor transatlantice. Or, exact aceste
relaţii transatlantice au fost sever afectate în ultimii 4 ani. Sunt lucruri
care se repară greu, în timp, şi altele care nu revin niciodată în punctul de
unde au plecat.

Vom vedea că, inevitabil, anumite accente politice,
anumite preocupări, anumite tendinţe protecţioniste, fie pe linie economică,
fie, de pildă, în competiția pentru supremație globală cu China, vor continua,
se vor translata şi la administraţia următoare, mai spune Valentin Naumescu.