NATO îşi consolidează flancul estic

Membră a Alianţei Nord-Atlantice din 2004 şi a Uniunii Europene din 2007, România se pregăteşte să fie gazdă, în noiembrie, a unui summit regional pe tema consolidării frontierei răsăritene a celor două organizaţii.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 11.09.2015, 10:24

Membră a Alianţei Nord-Atlantice din 2004 şi a Uniunii
Europene din 2007, România se pregăteşte să fie gazdă, în noiembrie, a unui
summit regional pe tema consolidării frontierei răsăritene a celor două
organizaţii. Reuniunea are loc pe fondul schimbărilor mediului de securitate
din zonă.

Invitat la Radio România, ambasadorul Sorin Ducaru, asistent al
secretarului general al NATO, a făcut o analiză a situaţiei şi a vorbit despre
posibilele riscuri: Aici situaţia este dinamică şi este dinamică,
din păcate, în sensul mai degrabă îngrijorător. Odată cu actul de anexare
ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia au urmat alte câteva acţiuni care
ţin de o tendinţă de militarizare a acestei peninsule, şi nu mă refer doar la
prezenţă militară, la numărul de soldaţi. Este vorba şi de o tendinţă de a
amplasa diverse echipamente, sisteme de rachetă, sisteme aeriene, navale.
Îngrijorează şi retorica rusă privind posibilitatea de amplasare a unor armamente
nucleare în Crimeea. Doar această retorică, chiar dacă vorbim numai de retorica
în acest sens, putem spune că generează efecte destabilizatoare.

România
se află acum la cel mai ridicat nivel de securitate de la primirea sa în NATO,
mai ales pe fondul deciziilor recente de întărire a flancului estic al
Alianţei, apreciază directorul general pentru Afaceri Strategice din Ministerul
Afacerilor Externe de la Bucureşti, Dan Neculaescu: Aş putea spune
că în acest moment România este probabil cel mai bine protejată din istoria
recentă. După criza din Ucraina, din martie 2014, când Rusia a anexat ilegal
peninsula, au fost o serie de paliere pe care s-au luat măsuri de asigurare a
aliaţilor, inclusiv a României. Primul palier – măsuri de asigurare, care
practic au prevăzut exerciţii, inclusiv zboruri de supraveghere, dar şi
prezenţă militară rotaţională pe teritoriul aliaţilor estici. Al doilea palier
– o serie de aliaţi având o relaţie specială cu România, în special SUA, au
avut o prezenţă consolidată şi crescută pe teritoriul nostru. Dar nu numai ei.
A fost şi Canada, a fost şi Portugalia. Anul trecut, am avut un contingent de
avioane canadian, anul acesta avem un contingent de avioane portughez. Ce ne
propunem în etapa următoare? Ne propunem să consolidăm prezenţa NATO în
România. În acest sens, probabil, un reper important este summitul Aliaţilor,
din Polonia, din 2016.

În politica de consolidare
a flancului estic al NATO se înscrie şi noul centru de comandă al Alianţei din
România devenit operaţional în această lună, simultan cu alte cinci înfiinţate
în Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. Misiunea acestora este
aceea de a înlesni desfăşurarea noii forţe de reacţie foarte rapide a NATO şi
de coordonare a exerciţiilor. Aproximativ 40 de ofiţeri vor
acţiona în fiecare dintre centre, care vor deveni pe deplin operaţionale până
la următorul summit NATO.

Prezent la ceremonia de activare a unităţii din Lituania, secretarul
general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a precizat: Fiecare
dintre aceste comandamente ne ajută să trimitem un mesaj clar – nici un aliat
NATO nu este singur. NATO este aici şi NATO este pregătită, pregătită să-i
apere pe toţi aliaţii săi de orice ameninţare. Solidaritatea este esenţa
alianţei noastre iar angajamentul nostru pentru acest principiu fundamental că
atacul împotriva unui dintre noi este atacul împotriva tuturor este de
neclintit.

Constituirea noilor comandamente are ca scop îmbunăţăţirea
capacităţii Alainţei de a răspunde concret şi decisiv oricărei acţiuni ostile
adresate împotriva membrilor NATO, explică şi colonelul Cătălin Ticulescu,
comandantul unităţii NATO de integrare a Forţelor din Bucureşti, ofiţer rănit în timpul unei misiuni de patrulare în Afganistan: Constituirea
comandamentului pe care am onoarea să-l conduc, ulterior a Diviziei
Multinaţionale de Sud-Est, alături de creşterea importantă a numărului de
exerciţii naţionale şi multinaţionale din acest an, reprezintă răspunsul ferm,
angajamentul solid şi contribuţia consistentă a României la efortul Alianţei
Nord Atlantice în a demonstra că dispune de capabilităţile necesare pentru a
răspunde oricărei ameninţări de securitate împotriva membrilor săi. Acest
comandament nu este bază militară. Nu va conduce efectiv acţiuni militare. Rolul
acestui comandament este de a facilita deplasarea rapidă a forţelor aliate în
regiune, de a sprijini apărarea colectivă şi de a asista în coordonarea
exerciţiilor, antrenamentelor executate în comun cu aliaţii.

42 de militari vor asigura funcţionarea structurii, dintre care 27
de posturi revin României, ca ţară gazdă. Unitatea NATO de integrare a forţelor de la Bucureşti
alături de cea de la Sofia vor fi coordonate de anul viitor de Divizia
multinaţională de sud-est a Alianţei, cu sediul în capitala României.