Noi provocări pentru NATO
La 70 de ani de la înfiinţare, prin capacitatea sa extraordinară de adaptare de-a lungul timpului la mediul internaţional de securitate, NATO rămâne cel mai important garant al securităţii statelor membre.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 12.04.2019, 11:15
La 70 de ani de la înfiinţare, prin capacitatea sa extraordinară de adaptare de-a lungul timpului la mediul internaţional de securitate, Alianţa Nord-Atlantică rămâne cel mai important garant al securităţii statelor membre în faţa potenţialelor pericole ce pot apărea în interiorul şi în afara spaţiului euro-atlantic. În prezent, Alianţa este implicată cu circa 20.000 de militari în operaţiuni şi misiuni pe glob, terestre, aeriene şi maritime. NATO conduce operaţiunile din Afganistan, Kosovo şi Mediterana. Se implică în misiuni de poliţie aeriană în Estul spaţiului euro-atlantic, în misiuni de antrenament în Irak şi sprijină Uniunea Africană, conform site-ului organizaţiei.
Alianţa Nord-Atlantică reuneşte 29 de state, printre care se numără, de 15 ani, şi România. Într-un gest fără precedent în istoria organizaţiei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a adresat Congresului SUA, demersul fiind menit să reducă tensiunile provocate de criticile preşedintelui Donald Trump. Faptul că aliaţii din NATO au crescut contribuţiile financiare pentru Apărare este apreciat de liderul de la Casa Albă, dar acesta ar vrea sporirea sumelor alocate de ţările europene, pentru că, spune el, contribuiţia financiară a SUA pentru apărarea Europei este încă disproporţionat de mare.
Invitat la Radio România, preşedintele board-ului consultativ al secretarului general al NATO şi fost secretar general adjunct al Alianţei pentru riscuri emergente, Sorin Ducaru explică:
Acest aspect al debalansării investiţiilor în Apărare între partenerul american şi ceilalţi aliaţi este cunoscut de mai multă vreme şi a fost evocat şi de foştii preşedinţi şi secretari ai Apărării. Adevărul este că dacă în timpul Războiului Rece aliaţii cheltuiau spre 3% din PIB pentru Apărare, în ultimii ani, în special din 2014, toată lumea a realizat că această vacanţă s-a încheiat, şi în contextul unui peisaj complex de ameninţări strategice este nesustenabil să nu investim în ceea ce este fundamental, inclusiv pentru prosperitatea şi pacea de care ne bucurăm, anume în securitate.
Pe acest fond se manifestă în acest moment un interes nu numai în creştere a volumului investiţiilor în Apărare, dar şi în ceea ce priveşte calitatea lor. Sigur, contează aspectele de hard-power şi este important că NATO a venit cu aceste planuri şi de prezenţă înaintată în zona flancului estic, contează, însă, şi investiţia în noile tehnologii, deoarece confruntarea se poartă cu instrumente interesante, în spaţiul cibernetic, cu tactici şi tehnologii folosind drone, vehicule de tip aerian sau terestre sau chiar submarine care sunt teleghidate sau trimise la ţintă.”
La a 70-a aniversare, NATO şi-a afişat unitatea, în pofida disputelor dintre Statele Unite şi aliaţi-cheie precum Germania şi Turcia, cărora Administraţia americană le reproşează cooperarea cu Rusia în domeniul energetic, respectiv militar. În acelaşi timp, la reuniunea de la Washington a miniştrilor de externe din ţările NATO, secretarul de stat Mike Pompeo le-a cerut omologilor săi să se adapteze la confruntarea unei varietăţi mari de pericole emergente, printre care ameninţarea în creştere a Rusiei – fapt care obligă Alianţa să se adapteze, competiţia stretegică cu China, migraţia scăpată de sub control sau atacurile cibernetice.
Nu vom acţiona în oglindă cu acţiunile Rusiei, vom acţiona cu măsură şi coordonat şi nu avem nicio intenţie de a amplasa în Europa rachete nucleare bazate la sol. Vom discuta mai mult despre ce putem face pentru a consolida securitatea în regiunea Mării Negre”, a mai spus Pompeo. “Forţa NATO este aceea că în ciuda diferenţelor dintre noi am fost întotdeauna capabili să ne unim în jurul misiunii noastre principale, aceea de a ne apăra unul pe celălalt, de a ne proteja unul pe celălalt şi de a menţine popoarele noastre în siguranţă. Am depăşit dezacordurile dintre noi în trecut şi trebuie să le depăşim şi acum, pentru că avem nevoie de alianţa noastră încă şi mai mult în viitor”, a declarat şi secretarul general al NATO.
Potrivit lui Jens Stoltenberg, Rusia a desfăşurat noi rachete în Europa, ele sunt mobile, dificil de detectat, capabile să fie înarmate nuclear. Nu există noi rachete americane în Europa, dar există noi rachete ruseşti. Avem nevoie de o strategie pentru a controla incertitudinea, avem o strategie, ea este NATO”, a spus secretarul general al Alianţei. Jens Stoltenberg a anunţat că miniştrii de externe din statele membre au aprobat un pachet de măsuri menit să sporească prezenţa Alianţei în Marea Neagră.
El a precizat că s-a decis şi intensificarea sprijinului acordat de NATO Georgiei şi Ucrainei, Alianţa urmând să participe la instruirea forţelor navale şi a gărzilor de coastă ale celor două ţări, să participe la exerciţii militare, dar şi la intensificarea schimbului de informaţii. Anterior, ambasadoarea Statelor Unite la NATO a explicat că Alianţa vizează prin aceste măsuri să contracareze influenţa Rusiei în Marea Neagră.
