„Plan Marshall” pentru reconstrucția Ucrainei
Germania a găzduit, la Berlin, în a doua jumătate a lunii octombrie, două reuniuni menite să ajute Ucraina să își reconstruiască rapid infrastructura critică și să asigure redresarea țării după ce războiul se va fi încheiat.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 04.11.2022, 15:03
Germania a găzduit, la Berlin, în a doua jumătate a lunii octombrie, două reuniuni menite să ajute Ucraina să își reconstruiască rapid infrastructura critică și să asigure redresarea țării după ce războiul se va fi încheiat. Este vorba despre un forum economic germano-ucrainean, respectiv de „Recovery of Ukraine”, o conferință organizată de guvernul german, în calitate de deținător actual al președinției rotative a G7, și de Comisia Europeană. Este un summit al experților, nu o conferință a donatorilor, a precizat cancelarul german Olaf Scholz, înaintea întâlnirii, la care au fost așteptați să participe reprezentanți ai principalelor puteri economice din G7 și G20, alături de organizații internaționale, societatea civilă și oameni de afaceri.
În august, Banca Mondială, Comisia Europeană și guvernul ucrainean estimau pagubele provocate de invazia Rusiei, până la 1 iunie, la peste 252 de miliarde de dolari, cu nevoi de reconstrucție și recuperare de aproape 350 de miliarde de dolari. Iar aceasta era situația înainte ca Rusia să își intensifice loviturile, luând în vizor instalațiile energetice și orașele ucrainene. Finanțele Ucrainei se împuținează pe zi ce trece, iar factura războiului este din ce în ce mai mare. Cu o contracție a produsului intern brut numai estimată la 30-35% în acest an, Ucraina se luptă deja să plătească pentru război, pe lângă respectarea angajamentelor existente în materie de datorii și de propria reconstrucție.
În acest context, cancelarul german și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propun un fond Marshall pentru Ucraina, denumit după programul de multe miliarde de dolari creat de Washington după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a ajuta la reconstrucția Europei. „Trebuie să începem acum să construim clădirile rezidențiale distruse, școlile, drumurile, podurile, infrastructura și aprovizionarea cu energie, astfel încât Ucraina să se pună rapid pe picioare”, au declarat cei doi lideri europeni pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung. Forma reconstrucției, spun ei, va determina ce țară va fi Ucraina în viitor. „Un stat constituțional cu instituții puternice? O economie agilă și modernă? O democrație vibrantă care aparține Europei?” Întreaga comunitate internațională va trebui „să se angajeze puternic în reconstrucția Ucrainei”, sprijin care ar putea dura „mai mulți ani, chiar zeci de ani”, a estimat cancelarul și în cadrul Conferinței de la Berlin. Avem nevoie de un Plan Marshall pentru secolul 21, aceasta este o sarcină de generaţii, care trebuie să înceapă chiar acum, a îndemnat el. Oficialul federal a mai precizat că reconstrucţia oferă o oportunitate pentru viitor. „Să ne gândim cum să creăm o Ucraină mai dezvoltată, mai durabilă şi mai rezistentă. Această ţară ar putea deveni un producător important de energie verde şi un exportator de produse industriale şi agricole de înaltă calitate, precum şi un centru de putere digitală, cu unii dintre cei mai buni experţi din lume”, a spus Scholz.
Şi șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la eforturi globale pentru reconstrucţia ţării atacate. Cum nicio ţară sau Uniune nu poate face singură faţă unui asemenea efort, este vitală implicararea unor parteneri puternici precum SUA, Canada, Japonia, Marea Britanie, Australia şi alte ţări, dar şi a unor instituţii ca Banca Mondială. Fiecare euro, fiecare dolar, fiecare liră, fiecare yen reprezintă o investiţie în Ucraina, dar şi în valorile democratice din întreaga lume, a spus şefa executivului comunitar: „Mii de case distruse. Câteva sute de școli s-au transformat în moloz. Nenumărate poduri, drumuri, centrale electrice, infrastructură feroviară și industrie bombardate. Pentru ucraineni, acestea nu sunt doar statistici. Aceasta este experiența lor de zi cu zi. Este vorba despre a avea un acoperiș deasupra capului, un loc cald iarna și săli de clasă în care copiii lor sunt în siguranță. Este vorba despre a merge la muncă, a aduce mâncare acasă și a-și câștiga existența. Acestea sunt zile grele, înfricoșătoare și dureroase pentru ucraineni. Europa a sprijinit Ucraina încă din prima zi. Nu putem să egalăm niciodată sacrificiile pe care le fac ucrainenii în fiecare zi. Dar putem să fim alături de ei. Am introdus cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei. În ansamblu, UE, statele membre și instituțiile financiare europene au oferit Ucrainei asistență de peste 19 miliarde EUR, fără asistența militară.”
Și mai mult, europenii și-au deschis inimile și casele pentru mai mult de opt milioane de ucraineni care au fugit de bombele lui Putin și pentru patru milioane de ucraineni care au cerut protecție temporară în statele noastre membre, a mai spus Ursula von der Leyen: „Pentru mine, trei puncte sunt cheie. În primul rând, trebuie să ne asigurăm că Ucraina primește în orice moment sprijinul de care are nevoie – de la ajutor, la reabilitare, la reconstrucție pe termen lung. În al doilea rând, avem nevoie de arhitectura potrivită pentru a face sprijinul cât mai larg și cât mai incluziv posibil. Și în al treilea rând, întrucât Ucraina a obținut statutul de candidat pentru accesul la UE, trebuie să integrăm ferm eforturile de reconstrucție ale Ucrainei ca parte a drumului său către Uniune.”
Într-o intervenţie video transmisă prin internet, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a făcut apel la investiţii internaţionale rapide în ţara sa, menţionând un necesar financiar de 38 de miliarde de dolari pentru a echilibra deficitul naţional în anul următor. La Bruxelles, Comisia desfășoară deja cea mai mare operațiune din cadrul Mecanismului de protecție civilă al UE pentru o gamă largă de măsuri de sprijin pentru Ucraina, inclusiv în sectoarele sănătății, energiei, alimentației și agriculturii. Pentru a sprijini Kievul, Comisia a propus, de asemenea, măsuri pentru a facilita comerțul, în special suspendarea taxelor de import la exporturile ucrainene. De asemenea, Bruxellesul a activat Directiva privind protecția temporară, care oferă ucrainenilor refugiați din calea războiului acces la locuri de muncă, locuințe, educație și asistență medicală în întreagul spațiu comunitar.
