Proiecţii economice pentru România
Cele mai recente previziuni economice ale Comisiei Europene privind România vorbesc despre o creştere a PIB-ului real printre cele mai rapide din Uniunea Europeană.
Corina Cristea, 17.03.2017, 14:15
Cele mai recente previziuni economice ale Comisiei Europene privind România vorbesc despre o creştere a PIB-ului real printre cele mai rapide din Uniunea Europeană. Mai mult, estimările arată că situaţia se va menţine pentru întreg orizontul de prognoză, adică inclusiv anul 2018, fiind susţinută de relaxarea fiscală şi de creşterile salariale. Şomajul, care a scăzut semnificativ în 2016, va rămâne la un nivel redus în perioada următoare, în timp ce inflaţia, care s-a situat în zonă negativă în 2016, va creşte odată cu PIB-ul. Deficitul bugetar este prognozat să se majoreze, ca urmare a reducerilor de taxe şi a creşterii cheltuielilor publice. Aici apar temerile Comisiei Europene, legate de o eventuală depăşire a ţintei de deficit anunţată de executivul de la Bucureşti.
Bruxelles-ul chiar a trimis României o scrisoare pe această temă, estimând că Bucureştiul va înregistra deviaţii semnificative ale obiectivelor bugetare pe termen mediu, iar balanţa structurală va suferi deteriorări în 2017 şi 2018. Alte estimări arată, însă, că în următorii doi ani România va fi lider şi la consum şi la creştere economică în zonă. Conform bugetului de stat aprobat de Parlamentul României, Guvernul şi-a asumat un deficit bugetar sub 3%, cu respectarea criteriilor de la Maastricht.
Invitat la Radio România, analistul economic Cristian Păun spune că vom afla foarte repede răspunsul la aceste întrebări, pentru că cifrele reale vor începe să apară: Deja cifrele pe prima lună au apărut şi nu arată foarte bine. Şi sunt ferm convins că la fel se va întâmpla şi la primul trimestru din acest an pentru că programul de guvernare pune accent foarte mult mai degrabă pe redistribuirea de resurse şi mai puţin pe măsuri autentice de alocare de resurse. Atunci când redistribui în societate resursele crescând exclusiv salariul bugetarilor, tu de fapt obţii aceste resurse printr-o presiune mai mare pe sectorul privat care nu se mai dezvoltă în măsura în care el se dezvolta. Creşterea economică a sectorului privat este înfrânată, în timp ce în sectorul bugetar o să asistăm la un consum mai mare, adică o prosperitate mai bună obţinută din această majorare de salarii bugetare. Adică luăm de la unii ca să dăm la alţii, pe total efectul va fi aproape de zero, pe parte de creştere economică, pentru că muţi nişte resurse în altă zonă în interiorul economiei naţionale. Acesta este, de fapt, efectul măsurilor redistributive.”
În acelaşi timp, este vorba despre creşterea salariului minim pe economie, în paralel cu reducerea fiscalităţii pe microinteprinderi, aminteşte analistul Cristian Păun, referindu-se la măsurile decise de noul executiv român: Ambele, dacă le luăm separat, ar putea să spună unii că sunt măsuri bune – creşterea salariului minim pe economie dă o gură de oxigen celor cu salarii mici şi a avut suportul multora din societatea românească, mai ales a sindicatelor, în timp ce scăderea fiscalităţii pe microîntreprinderi dă o gură de oxigen microintreprinderilor. Dar dacă privim la nivelul unei entităţi de afaceri, cele două măsuri se bat cap în cap şi efectul este aproape zero la nivelul unei afaceri. Adică, prin faptul că a crescut şi salariul minim pe economie şi scade acea fiscalitate a microîntreprinderilor efectul nu va fi unul de mai multe microintreprinderi întemeiate sau dezvoltate, ci dimpotrivă, poate chiar o să asistăm la o închidere a multora dintre aceste microîntreprinderi pentru că deja statisticile arată că ponderea cheltuielilor cu salariile în companiile din România a crescut periculos de mult, undeva către 35-40%.”
Şi preşedintele Consiliului Fiscal de la Bucureşti, Ionuţ Dumitru, crede că proiecţia de 5% creştere economică pe care se bazează bugetul pe 2017 este una foarte ambiţioasă, iar, din această perspectivă, veniturile bugetare par a fi prea optimiste. Analiza Comisiei face parte din procedura Semestrului European şi include o evaluare a dezechilibrelor care există încă în unele state membre. Conform acestor rapoarte, Comisia Europeană a constatat dezechilibre economice în 12 state membre ale Uniunii Europene, situaţia acestora urmând a fi în continuare monitorizată, în timp ce României i s-a transmis doar o scrisoare formală, fără a fi identificate dezechilibre economice., precizează autorităţile de la Bucureşti.
Ministerul Finanţelor aminteşte că executivul român s-a angajat să implementeze un Program de guvernare menit sa aducă dezvoltare sustenabilă, investiţii în infrastructură şi creare de noi locuri de muncă, cu respectarea unei ţinte de deficit de sub 3% din PIB. Ţintă care va fi respectată, dă asigurări Bucureştiul într-o scrisoare transmisă comisarilor europeni Valdis Dombrovskis şi Pierre Moscovici, deşi Comisia Europeană arată că România va atinge un deficit bugetar de 3,6% în 2017.
